AUR cere desființarea CCR, iar USR a declarat război ÎCCJ

Două formațiuni politice ce se revendică, fiecare, drept alternativă la partidele vechi, dar care se află în opoziție una față de alta au declanșat în această săptămână atacuri fără precedent la adresa a două instituții fundamentale ale ordinii constituționale. AUR, formațiune de opoziție catalogată de USR ca fiind extremistă, și-a propus nici mai mult, nici mai puțin decât să inițieze procedurile de strângere de semnături în vederea declanșării unui proces de desființare a Curții Constituționale. Este un demers care, de altfel, are șanse zero de reușită, cel puțin în actuala legislatrură. De cealaltă parte, USR, partid care, la rândul său, în legislatura anterioară, a inițiat propriile proiecte de lege prin care a urmărit știrbirea atribuțiilor CCR, are acum un alt dușman – Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar dușmănia aceasta a început odată cu numirea judecătoarei Lia Savonea la conducerea instanței supreme. Săptămâna aceasta, fostul ministru al Justiției de la USR, deputatul Stelian Ion, s-a dezlănțuit pe rețelele de socializare la adresa ÎCCJ și a purtătorului de cuvânt al acestuia, cerând inclusiv Parchetului General să ia măsuri pentru ca instanța supremă să nu mai continue cu „valul de achitări”. Supărarea lui Stelian Ion este generată de achitarea fostului ministru al Sănătății de la PSD, Nicolae Bănicioiu.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin vocea liderului George Simion, susține că a demarat procedura strângerii de semnături în vederea desființării Curții Constituționale. Juridic și constituțional este, însă, aproape imposibil să se finalizeze un astfel de demers.

Curtea Constituțională este reglementată prin Constituția României. Mai întâi, prin Constituția României din anul 1991, în cuprinsul articolelor 140 – 145. În 1990, Adunarea Constituantă a ales o Comisie de redactare a proiectului Constituției României și a adoptat textul noii Legi Fundamentale, prima după Constituția comunistă din 1965. La articolul 149 din această nouă Constituție se prevedea că aceasta a intrat în vigoare prin referendumul național organizat la data de 8 decembrie 1991. 

La articolul 152, se prevedea că, în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a Constituției, trebuia să fie înființată Curtea Constituțională. Drept pentru care, în luna iulie a anului 1992, judecătorii primei Curți Constituționale au fost învestiți, iar primele decizii au fost adoptate la data de 30 iulie 2002.

În anul 2003, urmare a revizuirii Constituției, articolul 142 alineat 1 a consacrat rolul Curții Constituționale ca garant al supremației Constituției, acordându-i-se noi atribuții care îi sporesc importanța în edificiul constituțional al statului de drept.

Joc politicianist cu 500.000 de semnături

Pentru desființarea Curții Constituționale, este nevoie ca actuala Constituție să fie revizuită. La articolul 150 din Legea Fundamentală, se arată că revizuirea Constituției poate fi inițiată fie de către președintele României, la propunerea guvernului, fie de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, fie de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

Cetățenii care intenționează revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare dintre aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative legislative.

Conform articolului 151 din Constituție, proiectul sau propunerea care intenționează revizuirea Constituției trebuie să treacă de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei camere. Dacă, prin procedura de negociere, nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor. Revizuirea este definitivă abia după aprobarea ei prin referendum constituțional.

Ceea ce face AUR în acest moment este doar politică. Nu este nevoie de 500.000 de semnături, deoarece Opoziția are, în acest moment, voturile necesare să depună un proiect de lege pentru revizuirea Constituției. La Senat este nevoie de 34 de aleși, existând, astăzi, 55 de parlamentari, iar la Camera Deputaților este nevoie de 84 de voturi, iar Opoziția are 91. 

Fost judecător: Cetățenii vor rămâne cu buza umflată

Problema lui George Simion este că nu are suficienți parlamentari ca să și treacă de vot un astfel de proiect. Chiar dacă s-ar strânge și cele 500.000 de semnături, revizuirea Constituției necesită 348 din cei 464 de parlamentari existenți în Legislativul României.

AUR are 100 de parlamentari, SOS România are 26 de parlamentari, iar POT are 20 de parlamentari, deci, în total, 146 de aleși. În această conjunctură, nu va trece niciodată, în această legislatură, un astfel de proiect de revizuire a Constituției care să vizeze desființarea Curții Constituționale.

De altfel, această situație este semnalată și de către avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care notează că AUR poate strânge ușor în Parlament majoritatea necesară, ceea ce ar face de prisos efortul de a strânge 500.000 de semnături, fiind vorba de același număr de parlamentari cu cel necesar pentru declanșarea moțiunilor de cenzură.

„Problema este că cei 500.000 de semnatari care și-ar dori desființarea Curții Constituționale și modificarea Constituției vor rămâne cu buzele umflate. Pentru a se ajunge la desființarea CCR nu e suficient să semneze ei, ci mai este obligatoriu ca Parlamentul să constate asta cu o majoritate de două treimi. Dacă în Parlament nu există un astfel de vot, inițiativa se respinge și nu se va ajunge la referendumul național prin care să poată fi revizuită Constituția. Ca atare, oamenii nu sunt chemați să voteze pentru desființarea CCR sau să modifice Constituția (…), ci doar să-și exprime această dorință. Dorința oamenilor se poate măsura mult mai simplu prin orice sondaj de opinie și nu este suficient pentru a determina un astfel de deznodământ”, a precizat Adrian Toni Neacșu.

Mai trebuie spus, în acest context, că orice inițiativă legislativă, inclusiv cea de revizuire a Constituției în vederea desființării Curții Constituționale, trebuie să treacă de examenul de constituționalitate al… CCR.

Istoria recentă a încercărilor de legiferare împotriva CCR

Acțiunea AUR împotriva CCR nu este ceva nou. În istoria recentă a Parlamentului României au existat cel puțin șapte proiecte de lege prin care s-a urmărit restrângerea atribuțiilor CCR sau chiar eliminarea tacită a puterii CCR în statul român.

Un astfel de proiect este PLX 675/2020, inițiat de deputatul PNL Ovidiu Ioan Sitterli, care a propus ca judecătorii Curții Constituționale să fie numiți în funcție de către puterea judecătorească.

De asemenea, fostul deputat PNL Pavel Popescu a inițiat PLX 335/2019, prin care s-a urmărit introducerea instituției recuzării judecătorilor Curții Constituționale.

Un alt proiect, PLX 256/2017, a fost inițiat de către ex-deputata USR Cosette Chichirău și viza introducerea interdicției de a fi făcut parte din partidele politice timp de nouă ani înaintea numirii unui judecător la CCR.

Deputații USR Stelian Ion și Silviu Dehelean au inițiat, la rândul lor, PLX 745/2022, prin care urmăreau introducerea unor proceduri de atacare în instanțele civile a deciziilor CCR, cu recurs.

Senatorul PSD Robert Cazanciuc este autorul PLX 563/2024, prin care dorea să inițieze noi proceduri de apreciere ale CCR în cazul respingerii candidaturilor la alegerile prezidențiale și ca Înalta Curte de Casație și Justiție să soluționeze contestațiile împotriva hotărârilor BEC.

AUR împreună cu SOS România și POT au inițiat PLX 95/2025 prin care se dorea reglementarea ca hotărârile Curții Constituționale cu privire la alegerile prezidențiale să devină acte administrative, astfel încât să poată fi desființate în instanțele de contencios administrativ. Aceeași lege prevedea ca CCR să nu poată invalida nicio candidatură la alegerile prezidențiale, precum și ca judecătorii Curții Constituționale să fie numiți în baza unui aviz al unei Comisii care să funcționeze pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

O altă inițiativă, PLX 121/2025, îl are ca autor pe senatorul AUR Laurențiu Plăeșu și vizează, din nou, introducerea unor piedici pentru CCR în procesul de invalidare a candidaturilor la alegerile prezidențiale.

Ex-ministrul USR Stelian Ion numește Înalta Curte drept „mașină de spălat pentru infractori”

În timp ce AUR a pus gând rău Curții Constituționale, USR a declarat război pe față Înaltei Curți de Casație și Justiție. „Jurnalul” a dezvăluit, săptămâna aceasta, că, din frustrare că judecătoarea Lia Savonea și-a depus, în această vară, candidatura la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind, ulterior, numită de către Secția pentru Judecători de la Consiliul Superior al Magistraturii, fostul ministru progresist al Justiției a depus un proiect de lege prin care a propus majorarea vechimii ca judecător la ÎCCJ de la 2 la 5 ani, pentru a se putea candida la șefia instanței supreme. Lia Savonea avea o vechime de doi ani la ÎCCJ la momentul depunerii candidaturii.

Atacurile USR la adresa Înaltei Curți au devenit similare atacurilor AUR la adresa Curții Constituționale. Stelian Ion a sărit la gâtul Liei Savonea și a purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, într-o postare pe Facebook, după ce instanța supremă l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu. „Toată avalanșa de decizii favorabile infractorilor creează o imagine deplorabilă a sistemului judiciar, o imagine a unui sistem neputincios. Un sistem judiciar mai degrabă favorabil infractorilor și celor care au creat prejudicii imense”, scrie fostul ministru progresist. 

Cere Parchetului General să intervină

Acesta susține nici mai mult, nici mai puțin că „este cazul ca procurorul general să se apuce de treabă și să oprească avalanșa de decizii ale instanțelor. Este cazul ca Inspecția Judiciară să se autosesizeze. Sunt unele situații aberante, fără echivalent în legislația noastră, cum a fost decizia că Alina Bica și-a ispășit pedeapsa în Italia pentru că a fost în «arest la domiciliu» pe timpul nopții, adică a dormit acasă. Și este cazul ca DNA să reprimească atribuțiile de anchetare a magistraților. Nu mai vedem trimiteri în judecată pentru fapte de corupție în rândul magistraților, ca și cum această corupție a dispărut în România. Când au fost modificate ultima oară legile justiției, am atras atenția în mod repetat că noile prevederi nu fac decât să oligarhizeze sistemul judiciar. Roadele le vedem acum și trebuie oprite!”.

Atacuri inclusiv la adresa purtătorului de cuvânt

Parlamentarul USR nu s-a oprit, însă, aici și a revenit cu o a doua postare, pe aceeași rețea de socializare, în care a afirmat că: „la doar câteva ore după anunțul achitării fostului ministru Nicolae Bănicioiu de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care era acuzat că și-ar fi traficat influența obținând ilicit sume importante de bani, vine un comunicat servit de purtătorul de cuvânt al ÎCCJ. În el, domnul în cauză ne servește o serie de truisme – principii de drept corecte, sănătoase în teorie – menite, chipurile, să liniștească opinia publică și să dea mai multă credibilitate unei instituții care, în ultimul timp, pare să se transforme într-o veritabilă «mașină de spălat» pentru infractori celebri. Grea misiune! Hodoronc-tronc, în același comunicat este invocată și speța Ferma Băneasa, în care intangibilul și mult-protejatul om de afaceri Puiu Popoviciu a fost achitat definitiv la începutul anului, după ce anterior fusese condamnat – tot definitiv – de instanțele din România”.

Stelian Ion mai arată că asistăm la „un lung șir de achitări, unele de-a dreptul dubioase” și că „justiția din România pare că a încălecat celelalte puteri și și-a construit un sistem oligarhic de protecție, de tip mafiot, în jurul unor mari interese politice și financiare”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹