Germania își pregătește spionii pentru o Europă fără Statele Unite

Motivația pentru o astfel de decizie este una explozivă: teama că Statele Unite ar putea opri, la un moment dat, schimbul de informații vitale pentru securitatea Europei.

La Berlin, oficialii germani discută deschis despre un scenariu până de curând de neimaginat – un „divorț” strategic de Washington în domeniul informațiilor. 

Suspiciunile au fost alimentate de perspectiva ca un viitor lider american, inclusiv actualul președinte Donald Trump, să reducă sau să condiționeze de interese politice proprii cooperarea serviciilor de spionaj dintre cele două state. 

Pentru Germania, dependentă masiv de datele furnizate de SUA, o astfel de ruptură ar însemna o vulnerabilitate strategică majoră. 

„Dacă un președinte american, oricare ar fi el, decide să acționeze singur, fără europeni, trebuie să fim capabili să ne susținem singuri!”, au avertizat, recent, oficiali ai Comisiei de control din Parlamentul federal al Germaniei.

Ei au mai atras atenția asupra pericolului ca administrația de la Casa Albă să poată folosi oricând această dependență pe post de instrument de presiune asupra guvernului german și, în general, asupra partenerilor săi europeni.

La fel cum statele Uniunii Europene trebuie să își consolideze radical armatele pentru a câștiga mai multă autonomie, și aparatul de informații al Germaniei trebuie să devină mult mai puternic și eficient, susțin aceiași oficiali. 

Apăsătoarea moștenire nazistă

Serviciul german de informații externe, BND, a fost creat în 1956, sub o arhitectură juridică strictă, menită să prevină repetarea abuzurilor aparatului de represiune nazist, în special de către Gestapo și SS, chiar dacă, la momentul respectiv, mulți dintre agenții săi erau foști naziști.

De atunci, agenția a fost limitată aproape exclusiv la colectarea și analiza informațiilor, fără dreptul de a interveni activ pentru a dejuca amenințările percepute.

Altfel spus, spionii germani pot descoperi, prin supraveghere, planurile unui atac cibernetic iminent sau ale unei operațiuni ostile, dar nu le pot opri direct, pe cont propriu. 

Ei pot intercepta o conversație sub o strictă supraveghere juridică, dar nu pot desfășura acte de sabotaj pentru a contracara amenințarea identificată.

Legile stricte privind protecția datelor – influențate și de trauma supravegherii secrete a STASI din perioada comunistă est-germană – restricționează și mai mult activitatea BND, obligând chiar și la anonimizarea informațiilor, înainte ca acestea să fie transmise serviciilor partenere. 

Iar în domeniul informațiilor, acolo unde se pune permanent întrebarea „ce îmi oferi tu, ce îți ofer eu?”, nu poate exista mereu un singur beneficiar. 

Dependența de SUA – un risc strategic

Această legislație strictă, considerată mult timp o garanție democratică, este văzută acum de mulți oficiali de la Berlin drept o slăbiciune strategică, într-o epocă dominată de război hibrid, sabotaj și atacuri cibernetice.

Slăbiciunile structurale ale spionajului german au făcut ca Berlinul să depindă constant de avertismentele americane pentru a preveni atentate sau operațiuni ostile. 

În unele cazuri, Washingtonul a furnizat informații despre comploturi rusești de asasinat sau atacuri teroriste pe teritoriul german – dovezi concrete ale dezechilibrului existent în acest parteneriat.

Datele interne, citate în presa germană, indică faptul că doar o mică parte dintre avertismentele privind amenințări teroriste provin chiar de la BND. 

Pentru un stat cu greutatea economică și politică a Germaniei, această realitate este considerată tot mai dificil de acceptat.

Șocul care a schimbat percepția

Un moment-cheie, care a schimbat percepția Berlinului în această privință, a fost decizia Washingtonului de a suspenda temporar schimbul de informații cu Ucraina, în timpul negocierilor de pace cu Rusia. 

Măsura a lăsat practic armata ucraineană „oarbă” pe câmpul de luptă, fără sateliții americani care ofereau în permanență date despre pozițiile și atacurile inamice. 

Episodul le-a demonstrat liderilor germani cât de vulnerabile devin statele care depind în totalitate de informațiile oferite de americani.

La scurt timp, cancelarul Friedrich Merz a anunțat o schimbare de paradigmă: serviciile germane trebuie să opereze „la cel mai înalt nivel” și să fie pregătite pentru o lume în care vechile certitudini nu mai există.

Guvernul său a crescut deja bugetul BND cu aproximativ 26%, până la 1,51 de miliarde de euro, și pregătește relaxarea restricțiilor privind protecția datelor, pentru a permite utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de recunoaștere facială. 

În paralel, se discută despre extinderea competențelor pentru operațiuni cibernetice ofensive, sabotaj și spionaj mai agresiv.

Reforma este comparată de oficialii germani cu „Zeitenwende”, momentul de cotitură strategică anunțat de fostul cancelar Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina, atunci când Berlinul a decis să investească masiv în armată. De data aceasta, revoluția vizează serviciile secrete.

„Un joc fără reguli”

Pentru susținătorii acestei reforme, lumea de astăzi nu mai seamănă cu cea în care au fost create restricțiile postbelice. Actori statali ostili, operațiuni cibernetice și campanii de sabotaj ar impune, spun ei, o reacție pe măsură.

„Cei care lucrează împotriva noastră acționează fără reguli. Într-un asemenea joc, nu ne putem impune singuri limitări artificiale”, avertizează o serie de parlamentari implicați în supravegherea serviciilor de informații.

În esență, Germania se confruntă cu o dilemă istorică: cum să-și întărească serviciile secrete fără a renunța la lecțiile dure ale trecutului. 

Pe măsură ce incertitudinile geopolitice cresc, Berlinul pare însă tot mai decis să accepte un adevăr incomod: securitatea unei mari puteri europene nu mai poate depinde exclusiv de umbrela informațională a Statelor Unite.