România fără nave, cu ochii la UE și NATO dacă escaladează tensiunile în Marea Neagră

Care este rolul României în scenariile NATO într-o astfel de situație, explică, marți, ministrul Apărării, Radu Miruță.

Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, ce se întâmplă dacă mâine tensiunea escaladează în Marea Neagră și care este rolul României în scenariile NATO.

„Noi vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Al Uniunii Europene, dar cu cortul pus în România. Eu nu mă pot duce nici la NATO, nici la UE să folosesc cu foarte multe argumente astea dacă nu arăt că fac ceva pentru asta. Ce ține de apă acum… avem patru contracte puse în SAFE pentru… avem două contracte pentru patru nave. Este ceva ce n-am avut”, spune Miruță.

De asemenea, mai există și suportul avioanelor F-16, radarele pe care le avem suplimentar și care, de pe pământ supraveghează zona Mării Negre.

„Avem ceva în plus. Nu e ca și cum situația e – cu excepția Turciei – restul țărilor riverane sunt mai îndreptățite să ceară asta. Suntem țară membră NATO. Ce se întâmplă la Marea Neagră influențează o bucată din Flancul Estic. Noi spunem, nu venim doar cu mâinile la spate și spunem, vrem noi hub de securitate la Marea Neagră. Uite, am cumpărat o corvetă, o corvetă ușoară, o navă de patrulare”, a spus Radu Miruță.

Ministrul Apărării, despre mecanismul SAFE: 11 achiziții unice, realizate doar de România

Întrebat câte dintre cele 21 de programe vor fi integrate în România, Miruță a precizat că 11 sunt achiziții unice, realizate doar de România, iar 10 sunt achiziții în comun cu alte state europene, precum programul pentru rachetele Mistral.

„11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să există un procent de localizare în România”, a spus ministrul Apărării, la TVR.

„Există o platformă centralizată, noi spunem care sunt achizițiile noastre unice, poate că sunt și alte țări care vor să se lipească de comanda României. Ăla e bonusul care vine suplimentar, nu știm dacă se va întâmpla sau nu se va întâmpla”, a explicat ministrul.

Miruță a precizat și motivele pentru care achizițiile nu pot fi făcute în comun cu alte state.

„Noi nu putem să facem toate achizițiile în comun cu alții din două motive. Unul, vrem să folosim banii ăștia pentru a dezlega, a dezmorți fabrici din România. Al doilea lucru, armata română nu e tot timpul în pas ca necesitate cu armata altor țări. Poate că ce cumpărăm noi acum, Franța, Germania, a cumpărat deja. Și mă uit și eu la ce are nevoie armata țării mele. Și de asta avem 11 proiecte singulare”, a spus el.

El a subliniat că, deși doar 11 proiecte sunt unice, acestea reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, procent calculat doar pentru partea de armament.

În plus, el a explicat importanța unui procent realist de localizare.

„Punerea unui procent agresiv crește prețul nerezonabil. Dacă vrei 100% producție în România, prețul ar putea fi aproape dublu. Trebuie să analizăm ce procent merită în funcție de cost și tehnologie”, a completat Miruță.

Radu Miruță a atras atenția asupra nevoii de a dezvolta industria navală.

„Vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Avem acum contract pentru 900 de milioane pentru patru nave. Am pus bani în SAFE pentru încă patru. Este ceva ce n-am avut și acum avem. Mai există suportul pe care îl avem cu avioanele F-16, radarele suplimentare care supraveghează zona Mării Negre”, a completat Miruță.

Referitor la riscul de a pierde finanțarea, ministrul a fost tranșant: „Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu înseamnă că pierdem toți banii. Vom pierde proporțional ce n-am produs. De exemplu, din 298 mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, nu pierdem toți banii; alea-s finanțate, 98 pierdem, dar 200 vor fi produse în România”

(sursa: Mediafax)