Când se întorc în România?

Coiful de la Coţofeneşti rămâne sub pază olandeză până la restaurare

Coiful de la Coţofeneşti şi două dintre cele trei brăţări dacice furate vor mai rămâne o perioadă în Olanda. Specialiştii vor evalua împreună cu asigurătorul costurile restaurării, iar abia apoi vor fi aduse în ţară, sub stricta pază a Jandarmeriei Române. Între timp, căutările pentru cea de-a treia brăţară continuă, iar jurnaliştii olandezi suspectează că hoţii o folosesc ca monedă de schimb pentru pedepse mai blânde.

Muzeul Naţional de Istorie din România a sărbătorit recent o victorie majoră: repatrierea parţială a tezaurului dacice furat acum un an. Olandezii au anunţat recuperarea coifului de la Coţofeneşti şi a două brăţări dacice, piese de o valoare inestimabilă. Aceste artefacte, simboluri ale istoriei geto-dacice, au fost furate dintr-o expoziţie la Muzeul Drents din Olanda, declanşând o anchetă internaţională tensionată.

Emoții puternice la Muzeul Național de Istorie: „Am trecut printr-o traumă”

Recuperarea vine ca o eliberare pentru muzeografii români.

„Am trecut vreme de un an şi ceva printr-o traumă. Nu mă feresc de cuvinte, pentru mulţi dintre noi chiar aşa a fost.”, spune pentru Observator Cornel Ilie, directorul Muzeului Naţional de Istorie.

Piesele se află acum sub paza strictă a guvernului olandez, într-o locaţie secretă, iar data exactă a întoarcerii lor la Bucureşti rămâne incertă.

Procesul de repatriere implică etape riguroase. Coiful şi brăţările nu pot fi transportate simplu cu avionul. Experţii din muzee trebuie să verifice fiecare obiect, compania de asigurări să reevalueze starea lor, iar anchetatorii olandezi să decidă dacă mai sunt necesare ca probe în dosar. Abia după aceste verificări se va stabili transportul securizat.

„Resursa din cadrul Jandarmeriei Române va derula activităţi pentru protecţia acestor elemente de tezaur când vor fi aduse în România.”, explică Bogdan Despescu, şeful Poliţiei Române. Odată ajunse în ţară, vor fi predate Muzeului Naţional de Istorie, unde vor beneficia de securitate sporită.

Starea artefactelor: Brățări intacte, coif ușor îndoit

O primă evaluare, realizată joi de directorul Muzeului Drents, arată că brăţările sunt intacte. Coiful de la Coţofeneşti, însă, a suferit daune minore – a fost îndoit ușor în timpul jafului, când hoţii l-au scăpat. Restaurarea va fi suportată de asigurător, care a plătit deja 5,7 milioane de euro despăgubiri după furt.

„După aceea diferenţa evident se va restitui pentru că este o obligaţie contractuală.”, precizează Istvan Demeter, Ministrul Culturii. Această evaluare financiară este esenţială, deoarece valoarea tezaurului depăşeşte cu mult sumele iniţiale estimate, iar contractul impune ajustări precise.

Lecții învățate: Pază umană obligatorie la expoziții

Evenimentul a schimbat regulile jocului pentru expoziţiile viitoare. „Da! Vom avea această cerinţă întotdeauna. Pază umană pentru toate expoziţiile în care noi avem obiecte.”, afirmă ferm Cornel Ilie, directorul Muzeului Naţional de Istorie. Muzeele româneşti vor impune acum contracte mai stricte privind securitatea, evitând riscurile care au dus la furtul spectaculos.

Muzeografii olandezi împărtăşesc aceeaşi uşurare. „Furtul a avut un impact uriaş asupra muzeului. Am stat cu sabia lui Damocles deasupra capului. În primele şase luni, când mă trezeam, acesta era primul gând: unde este Coiful?„, mărturiseşte Harry Tupan, fost director al Muzeului Drents. Impactul emoţional a fost uriaş pe ambele maluri ale Europei.

Cum au fost recuperate piesele: Îngropate în prosop, indicate prin avocați

Suspecţii, arestaţi de peste un an, au dezvăluit procurorilor, prin avocaţi, locaţia artefactelor. Potrivit surselor, piesele fuseseră învelite într-un prosop şi îngropate. Recuperarea lor reprezintă un pas uriaş în anchetă, dar povestea nu s-a încheiat.

Cea de-a treia brăţară dacică rămâne dispărută. Jurnaliştii de investigaţie olandezi sunt convinşi că hoţii o păstrează ca atu.

„Am vorbit cu Nico Meijering, avocatul unuia dintre suspecţi. Mi-a spus în glumă că va ieşi la suprafaţă în timpul procesului. Evident era o glumă, nu a vrut să dea alte detalii. Cred că vor un fel de garanţie sau poate încearcă să obţină şi mai mult.”, spune Bas van Sluis, jurnalist de investigaţie.

Legea olandeză permite suspecţilor să negocieze pedepse reduse dacă returnează bunurile furate. Cei trei hoţi speră la o înţelegere, dar aceasta trebuie aprobată de judecător. Procesul judiciar începe pe 14 aprilie, iar speculaţiile continuă.

Un tezaur național furat din expoziție

Furtul din ianuarie 2025 a şocat lumea culturală. Coiful de la Coţofeneşti, o piesă unică din aur geto-dac, alături de brăţări spirale – simboluri ale meşteşugului dacic – au fost sustrase din Muzeul Drents în timpul unei expoziţii temporare. Valoarea lor istorică este nepreţuită, reprezentând legătura cu Burebista şi Decebal.

Ancheta comună România-Olanda a implicat schimburi de informaţii, supraveghere şi răbdare. Recuperarea parţială validează eforturile poliţiei şi procurorilor. Totuşi, absenţa celei de-a treia brăţări menţine tensiunea, cu hoţii jucând un joc periculos de negociere.

Viitorul tezaurului: Expoziții sigure și proces iminent

Odată restaurate, piesele vor fi expuse cu securitate de top la Muzeul Naţional de Istorie. România învăţă din această criză, impunând standarde europene pentru împrumuturile culturale. Procesul din Olanda, programat pe 14 aprilie, ar putea aduce lumină asupra întregii reţele de hoţi de artă.