Românii fac investiții în artă, cumpărând obiecte de colecție

Cel mai recent studiu realizat de Deloitte România despre piața locală de artă arată că pictura contemporană domină opțiunile de achiziție, iar casele de licitații sunt principalul canal de achiziție de artă din țara noastră. „Romanian Art Report 2026”, realizat de Deloitte România în colaborare cu RAD Association și Artmark, prezintă noile cifre ale pieței de artă autohtone. Licitațiile de artă reprezintă principalul canal de achiziție de artă din România (31%). Piața de artă din România se consolidează și intră într-o etapă de maturizare. Colecționarii îmbină criteriile estetice cu un interes investițional în creștere. Aceasta este a doua ediție a studiului Deloitte „Romania Art Report”, după ediția-pilot de anul trecut. Studiul oferă o analiză extinsă a comportamentului, intereselor și perspectivelor colecționarilor români de artă și a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de 343 de respondenți chestionați în martie 2026. Față de ediția pilot din 2025, cercetarea include și o secțiune dedicată profesioniștilor din sectorul artistic – galerii, case de licitații și reprezentanți ai instituțiilor culturale.

Conform studiului Deloitte, pictura contemporană domină opțiunile de achiziție (76%) ale colecționarilor români, în concordanță cu tendințele regionale, urmată de pictura clasică (54%). „Percepția asupra pieței de artă din România este una predominant orientată spre creștere, peste 80% dintre respondenți considerând că este în dezvoltare sau în curs de maturizare. Motivațiile de achiziție continuă să fie dominate de considerente estetice și emoționale (41%), confirmând faptul că relația personală cu arta rămâne principalul motor al colecționării. Implicarea culturală (25%) ocupă poziția secundară, reflectând dorința colecționarilor de a susține scena artistică, de a participa activ la viața culturală și de a-și construi o identitate prin artă”, arată studiul. 

14% dintre respondenți și-au exprimat interesul pentru planificarea patrimoniului (legacy planning) și 12% pentru dimensiunea investițională – ceea ce arată o conștientizare tot mai accentuată a valorii pe termen lung a artei, atât din perspectivă emoțională, cât și financiară, conform cercetătorilor. 

Experții au ajuns la concluzia că valoarea strict estetică a operelor achiziționate nu se află pe primul loc, în alegeri. „Piața de artă din România se află într-o etapă clară de dezvoltare și consolidare, percepută de majoritatea participanților la studiu ca având o dinamică pozitivă și un traseu vizibil către maturitate. Deși colecționarea rămâne profund personală, cu lucrările plasate majoritar în locuințe private și achizițiile motivate în primul rând de criterii estetice și emoționale, observăm o diversificare a comportamentelor. Pictura contemporană domină preferințele, alături de un interes constant pentru pictura clasică, ceea ce conturează o identitate de colecționare, ancorată în prezent, dar validată cultural. În același timp, structura colecțiilor rămâne predominant locală, indicând atât loialitatea față de scena românească, cât și un potențial încă neexploatat de internaționalizare”, a declarat Corina Dimitriu, Partener, Deloitte România. 

Antreprenorii și specialiștii în IT, printre principalii cumpărători

Potrivit studiului, baza de colecționari devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere profesional. Antreprenorii (18%) se conturează drept cel mai numeros segment individual, reflectând un interes în creștere din partea profilurilor orientate spre capital și investiții. Profesioniștii din mediul corporatist (13%), specialiștii din domeniul artei și culturii (13%), reprezentanții profesiilor liberale (12%), precum și un segment IT (7%) aflat în expansiune contribuie la creșterea pluralității socioeconomice a pieței de artă. 

„Datele arată o tranziție graduală de la o piață dominată de pasiune către una în care arta începe să fie integrată în gândirea financiară pe termen lung. Chiar dacă motivațiile estetice și culturale continuă să fie dominante, creșterea interesului pentru componenta investițională și pentru construcția patrimoniului indică o schimbare de mentalitate în rândul colecționarilor români. Faptul că piața este susținută preponderent de capital antreprenorial și de segmente profesionale mature, alături de o percepție generalizată de creștere, poziționează arta tot mai clar ca un activ alternativ relevant. În acest context, piața de artă din România începe să funcționeze nu doar ca spațiu cultural, ci și ca indicator al evoluției capitalului privat și al apetitului pentru valoare pe termen lung”, a explicat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte și lider al programului Deloitte Private în România. 

Ce bani se investesc în colecții

Din perspectiva surselor de finanțare, 72% dintre respondenți se bazează în principal pe veniturile proprii pentru achizițiile de artă, ceea ce indică integrarea acestora în viața lor financiară curentă, și nu dependent de câștiguri excepționale sau surse externe. Un segment mai restrâns (13%) utilizează veniturile din investiții, în timp ce moștenirile joacă un rol marginal (6%), sugerând că majoritatea colecționarilor nu se bazează pe capital generațional pentru a-și susține interesul pentru artă. 

Specialiștii constată că aceste colecții rămân predominant locale, din perspectivă geografică – peste 69% dintre respondenți dețin maximum zece lucrări internaționale. 

„Această distribuție subliniază atașamentul puternic al colecționarilor români față de scena artistică autohtonă, un nivel încă limitat al achizițiilor transfrontaliere, dar și un potențial neexplorat pentru internaționalizarea practicilor de colecționare. În ceea ce privește spațiile de expunere și de păstrare, locuințele private (81%) rămân principalul spațiu de plasare a lucrărilor de artă, reconfirmând caracterul profund personal și domestic al colecționării în România, precum și legătura emoțională puternică dintre colecționar și obiectul artistic”, arată raportul de cercetare. 

Cele mai multe achiziții se fac prin casele de licitații

Studiul mai arată că în prezent, cel mai frecvent și mai credibil canal de achiziție rămâne casa de licitații (31%), confirmând rolul acestui canal de mecanism de validare a valorii și de acces la lucrări cu istoric clar. Achizițiile directe de la artiști, de la galeriile de artă active pe piața primară și pe piața secundară, precum și achizițiile din magazinele de antichități se situează pe poziția a doua, cu ponderi similare (câte 19%), reflectând atât o relație directă cu creatorii, cât și interesul constant pentru lucrări cu valoare istorică sau decorativă. Platformele online reprezintă doar 10% din canalele de achiziții și funcționează preponderent ca instrumente de documentare și cercetare, mai degrabă decât ca spații principale de tranzacționare, indicând un nivel încă precaut de încredere în achizițiile digitale. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹