Concediul de refacere psihologică, propus de un deputat pentru o categorie inexistentă de angajați ai MAI și MApN

Un deputat PSD, transferat de la POT, a inițiat un proiect de lege prin care, teoretic, dorește să instituie măsuri de protecție profesională, juridică și psihologică „personalului cu statut special din cadrul MAI și MApN”. Problema este că, la MAI, nu există decât funcționari publici civili cu statut special, iar la MApN nu există o astfel de categorie de angajați. Lucru subliniat de Consiliul Legislativ, în avizul negativ acordat proiectului în cauză. Legea respectivă instituie, printre altele, un „concediu de refacere psihologică”, acordat acestor categorii-fantomă de personal, distinct de concediul legal de odihnă. Însă durata concediului de refacere psihologică și condițiile de acordare ar urma să fie stabilite de Guvern, prin normele metodologice.

Proiectul de act normativ în discuție a fost înregistrat la Parlamentul României sub numărul PLX 75/2026 și este o propunere legislativă privind protecția profesională, juridică și psihologică a personalului cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale. 

Legea este inițiată de către deputatul PSD Lucian Nicolae Andrușcă, ales, la scrutinul legislativ din 1 decembrie 2024, pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), a fost depusă la Parlament în data de 17 februarie 2026 și are termen de dezbatere și vot final, înainte ca să fie considerată drept adoptată tacit, până la data de 1 mai 2026.

Conform textului redactat, această lege are ca scop „instituirea unui cadru general de protecție profesională, juridică și psihologică pentru personalul cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale, în vederea prevenirii uzurii profesionale, consolidării stabilității instituționale și sprijinirii tranziției la încetarea raporturilor de serviciu”. Mai mult, în preambulul actului normativ se precizează că „prezenta lege se aplică personalului cu statut special și personalului civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale aflat în activitate”, dar și că „prevederile prezentei legi nu au caracter retroactiv și nu instituie drepturi cu aplicare individuală”, iar „măsurile instituite au caracter compensatoriu”.

Decontarea cheltuielilor cu procesele

Astfel, prin această lege se reglementează „asistența juridică”. Mai exact, se prevede că personalul în cauză din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale beneficiază de asistență juridică asigurată de stat în cazul în care este cercetat sau acționat în justiție pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu respectarea dispozițiilor legale.

De asemenea, se reglementează faptul că asistența juridică poate include, după caz, reprezentare juridică, cheltuieli de expertiză și cheltuieli de judecată. Potrivit aceluiași proiect de lege, asistența juridică nu se acordă în situațiile în care se constată definitiv reaua credință sau săvârșirea unor abateri disciplinare grave.

În ceea ce privește limitele protecției juridice, inițiativa legislativă propune ca acordarea asistenței juridice să nu aducă atingere independenței justiției și să nu împiedice exercitarea răspunderii penale, civile sau disciplinare, după caz. 

Același proiect de act normativ instituie protecția psihologică și prevenirea uzurii profesionale. Astfel, personalul în cauză al MAI și MApN ar urma să beneficieze anual de evaluare psihologică cu caracter preventiv, realizată de specialiști autorizați. „În funcție de rezultatele evaluării, personalul poate beneficia de consiliere psihologică gratuită. Evaluarea psihologică nu poate fi utilizată ca instrument de sancționare sau de restrângere a drepturilor profesionale”, se mai precizează în acest proiect de lege.

Mecanism de siguranță profesională

Interesant este că deputatul social-democrat Lucian Nicolae Andrușcă, inițiatorul legii, introduce, prin acest proiect de act normativ, o nouă formă de concediu. Mai concret, instituie „concediul de refacere psihologică”. Astfel, „la recomandarea medicală, personalul poate beneficia de concediu de refacere psihologică, distinct de concediul de odihnă. Durata și condițiile de acordare se stabilesc prin normele metodologice”, se mai notează în această propunere legislativă.

De asemenea, legea mai instituie un „mecanism de siguranță profesională”, destinat sprijinirii personalului cu statut special și personalului civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale, în situații de afecțiuni medicale determinate de activitatea profesională, în caz de reconversie profesională și de tranziție la încetarea raporturilor de muncă. „Aceste măsuri nu constituie drepturi individuale subiective cu caracter automat și nu instituie automatism financiar”, arată inițiatorul legii. Acesta susține că mecanismul va fi finanțat de la bugetul de stat, exclusiv în limita creditelor bugetare aprobate anual.

Nu în ultimul rând, proiectul de lege mai instituie măsuri pentru reconversia profesională. Astfel, se stabilește că personalul respectiv din MAI și MApN care părăsește sistemul beneficiază de acces la programe de reconversie profesională, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene sau a altor surse legal constituite. Mai mult, ministerele pot încheia parteneriate cu instituții publice sau private pentru implementarea acestor programe. 

Aviz negativ: „Nu este identificată clar sfera destinatarilor”

Legea deputatului Andrușcă a primit avize negative atât din partea Consiliului Economic și Social, cât și din partea Consiliului Legislativ.

Această din urmă instituție scrie, în documentul transmis inițiatorului, că textul propunerii legislative instituie paralelisme legislative sau contradicții. Unul dintre motivele pentru care a considerat astfel constă în faptul că, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nu există personal cu statut special, ci funcționari public (civili) cu statut special. Iar în cadrul Ministerului Apărării Naționale, nu există deloc astfel de personal. „Prin urmare, nu este identificată clar sfera destinatarilor, deci nu se știe cui i se va aplica legea”, mai arată Consiliul Legislativ.

Confirm documentului citat, „există deja astfel de reglementări în legislația în vigoare. În Statutul Polițistului se prevede dreptul la decontarea cheltuielilor de asistență juridică efectuate de polițiști în cadrul unui proced penal sau civil care a fost desfășurat sau care se desfășoară împotriva sa sau pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în cadrul unui prices în care are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj”.

La data de 23 februarie 2026, legea a fost înregistrată Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, Guvernul trebuia să trimită punctul său de vedere până la data de 5 martie, lucru care nu s-a întâmplat.

Există, însă, un raport de respingere a adoptării proiectului de lege, adoptat atât de către Comisia pentru Administrație Publică, precum și de către Comisia pentru Apărare. Legea se află pe lista proiectelor de lege ce urmează să fie adoptate săptămâna aceasta în Plen. Senatul este Camera decizională.