România pierde sute de milioane din PNRR: explicațiile ministrului Dragoș Pîslaru

Decizie dură de la Comisia Europeană: România pierde 458,7 milioane euro din PNRR, dar recuperează 350,7 milioane – explicațiile oficiale

România a primit o evaluare dificilă din partea Comisia Europeană privind cererea de plată nr. 3 din PNRR, depusă în decembrie 2023. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, rezultatul reflectă atât progrese, cât și eșecuri majore în implementarea reformelor.

„am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.”

Această cerere a fost considerată una dintre cele mai dificile pentru România, iar unele reforme nu au fost implementate corespunzător încă de la depunere. În mai 2025, Comisia a decis suspendarea parțială a fondurilor, oferind ulterior un termen pentru corectarea problemelor.

Eforturi de recuperare și negocieri intense

După preluarea mandatului, ministrul a inițiat discuții tehnice și negocieri pentru a salva cât mai multe fonduri. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați”, a explicat acesta.

Rezultatul acestor demersuri a fost recuperarea a peste 350 de milioane de euro, însă pierderile rămân semnificative.

Pensiile speciale, cel mai important câștig

Unul dintre cele mai importante progrese a fost în domeniul pensiilor speciale. Din suma inițial suspendată, România a reușit să recupereze o mare parte.

„1️⃣ Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro.”

Implicarea premierului Ilie Bolojan a fost decisivă, iar adoptarea Legii nr. 24/2026 a convins Comisia că jalonul este îndeplinit.

Probleme majore la companiile de stat

În schimb, dificultățile majore au apărut în zona guvernanței companiilor de stat. Deși s-au recuperat fonduri importante în cazul reformei AMEPIP, alte domenii au generat pierderi considerabile.

„3️⃣ Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie… Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație.”

Situații similare au fost identificate și în sectorul transporturilor, unde lipsa transparenței și conflictele de interese au dus la pierderi suplimentare.

Cine este responsabil pentru pierderi

Ministrul a lansat critici dure la adresa clasei politice, indicând responsabilitatea colectivă pentru eșecul unor reforme.

„Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile.”

„Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți.”

Nota de plată, suportată de români

În final, consecințele acestor eșecuri sunt suportate de cetățeni.

„Cine plătește? Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată…”

Evaluarea Comisiei Europene scoate în evidență o realitate clară: acolo unde reformele au fost asumate, fondurile au fost salvate. În schimb, întârzierile și practicile politice netransparente au costat România sute de milioane de euro.