ANAF face experimente digitale, direct pe pielea contribuabililor

Goana după digitalizare cu orice preț, a actualului guvern, a ajuns și la modernizarea ANAF. Executivul nu s-a limitat la simpla introducere a unor noi proceduri digitale, ci a ținut să introducă în categoria contribuabililor obligați să se înregistreze în noul sistem electronic al ANAF și persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, chiar dacă banii sunt plătiți de o entitate juridică plătitoare a tuturor taxelor și impozitelor, înscrisă, la rândul ei, în sistemul electronic al Fiscului. Adevărata problemă este că sistemul se reface chiar în această perioadă, când mii de viitori utilizatori încearcă să-și actualizeze sau să-și creeze conturile personale, iar șeful ANAF, Adrian Nica, tocmai a declarat, în cadrul unui eveniment, că platforma ar putea să nu fie chiar funcțională, dar așteaptă reacțiile contribuabililor și o poate îmbunătăți. ANAF trece direct la blocarea conturilor bancare, în cazul celor mai mici erori, deci această problemă ar putea crea haos în România, după 1 iunie. Situații similare au mai fost legate și de alte sisteme electronice nefuncționale, cele mai grave fiind în cazurile e-Factura și SMIS – sistemul de încărcare a proiectelor pentru finanțare din fonduri europene.

Persoanele fizice care încearcă, în aceste zile, să-și actualizeze sau să-și creeze contul cerut de Guvern, prin Ordonanță de Urgență, pentru înregistrarea activității fiscale, s-au lovit deja de problemele sistemului electronic aflat chiar acum într-o perioadă de reactualizare. Dacă sistemul nu va deveni funcțional în următoarele zile, conturile contribuabililor nici măcar nu vor putea fi create sau actualizate până la 1 iunie – data-limită stabilită de Guvernul Bolojan, prin OUG, pentru depunerea documentelor în acest sistem electronic, de către toți cei care obțin venituri din drepturi de autor, chiar dacă li se asigură plata taxelor și a impozitelor, inclusiv contabilitatea, de către o persoană juridică deja înscrisă în sistem.

Deși este o situație absurdă, Guvernul a introdus în OUG nr. 89/2025 o modificare legată de raportarea digitală obligatorie – o obligație tehnică strictă pentru o parte dintre creatori – Obligația RO e-Factura pentru drepturi de autor pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor în mod independent și continuu (recurent). Acești contribuabili au fost incluși în sfera celor care trebuie să emită factură electronică și să o raporteze prin sistemul național RO e-Factura.

Declarații încărcate de două ori în sistem

Modificarea legislativă inițială prevedea ca persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care venitul net se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, să nu aibă obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile. 

Deducerea de 40% cotă forfetară reprezintă o reducere din oficiu a bazei de calcul pentru impozit și contribuții, recunoscută direct de stat ca fiind cheltuieli necesare obținerii veniturilor din drepturi de autor. Contabilitatea o face entitatea juridică plătitoare a drepturilor de autor, dar prin OUG nr. 89/2025 s-a introdus obligativitatea înscrierii fiecărui astfel de contribuabil în sistemul electronic al ANAF – acel SPV care s-ar putea să nu fie funcțional nici după 1 iunie – și obligația de a emite RO e-Factura pentru drepturi de autor pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor în mod independent și continuu (recurent). Practic, ANAF le cere persoanelor fizice care încasează drepturi de autor de la o firmă care le plătește inclusiv taxele și impozitele și le face contabilitatea, să dea factură pentru firma respectivă și să o înscrie în sistemul electronic – deși toate operațiunile au mai fost făcute o dată și de firma plătitoare, iar declarațiile de venituri pentru această categorie de contribuabili au fost eliminate, prin altă ordonanță de anul trecut.

Haosul ar putea începe după 1 iunie, la fel cum s-a întâmplat în cazul introducerii e-Factura, în vara anului 2024. Micile afaceri din mediul rural au fost atunci la un pas de a se închide din cauza blocajelor sistemului electronic al ANAF. Situația s-a rezolvat după aproape un an, dar tot mai există erori. 

Micile afaceri au fost cele mai grav afectate

Patronii unor mici magazine se plângeau că e foarte greu să se descurce cu e-Factura, dar mai greu va fi cu e-TVA-ul și cu noile norme introduse prin lege, de acum doi ani. Nu pentru că ar vrea să facă evaziune fiscală, ci pentru că fiind mici întreprinzători nu au suficient „cash-flow”, pentru a asigura aprovizionarea cu toate tipurile de mărfuri de care este nevoie. Dacă puteau amâna plățile pentru unele facturi, folosind banii din vânzări, pentru a le achita cu întârziere, se puteau descurca mai bine. Legea nu a avut în vedere nici blocajele care se pot produce atunci când distribuitorii ajung la un magazin și nu pot lăsa marfa, pentru că sistemul electronic nu e funcțional, iar e-factura trebuia să fie emisă pe loc. „Acum comand marfa și în momentul în care mașina pleacă de la distribuitor, el trebuie să transmită în sistem e-Factura. Mie-mi vine mașina cu marfă perisabilă, afară sunt 40 de grade și eu trebuie mai întâi să verific dacă a fost înregistrată e-Factura și abia apoi pot să primesc marfa. Dar dacă sistemul nu funcționează – ceea ce se întâmplă frecvent – eu nu am voie să bag marfa în magazin. Eu rămân fără aprovizionare și dau faliment, pentru că nu pot să le explic clienților cu ce probleme ne confruntăm, iar distribuitorii rămân și ei cu marfa nelivrată și li se strică, deci ajung și ei la faliment, în cel mai scurt timp”, explica un astfel de proprietar al unui magazin, în iulie 2024, pentru Jurnalul.

Regulament pentru intrarea în faliment

Deși legea specifica faptul că e-Factura se va emite în 5 zile, blocajele din aprovizionarea cu mărfuri se produceau pentru că magazinele au fost obligate să respecte regula emiterii e-Facturii înainte de a primi marfa, totul depinzând de un sistem electronic aproape nonfuncțional, de la început – așa cum s-ar putea întâmpla și cu cel pentru drepturi de autor, mai ales după anunțul șefului ANAF că sistemul s-ar putea să nu funcționeze prea bine la început…

 Și agențiile de turism au tras, atunci, un semnal de alarmă, cerând Guvernului să amâne noile legi fiscale, mai ales e-TVA, pentru a nu falimenta activitățile economice din acest domeniu. „Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) susține necesitatea amânării termenului pentru implementarea e-TVA. Companiile vor trebui să aloce resurse pentru conformarea cu noile cerințe, ceea ce va crește costurile operaționale și va afecta competitivitatea pe piață. Sistemul RO e-TVA va dubla raportările, fără a aduce beneficii semnificative în combaterea evaziunii fiscale, deoarece datele necesare sunt deja furnizate prin Declarația 394”, a solicitat ANAT. 

Reprezentanții mediului de afaceri spuneau, încă de acum doi ani, că noua legislație ignoră particularitățile diferitelor domenii de activitate sau practici comerciale. 

MY-SMIS, la un pas de a bloca total fondurile europene

Un alt soft nonfuncțional a scăzut absorbția fondurilor europene, începând din anul 2016, când ministrul din Guvernul Cioloș a reușit să creeze haos în acest domeniu, prin sistemul electronic MY SMIS (aplicația prin care se solicită finanțarea europeană). Sistemul cu erori a respins sute de proiecte corecte, timp de 8 ani, până când a fost oarecum stabilizat. 

În februarie 2016, fosta ministră a Fondurilor Europene din Guvernul „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș se lăuda cu economisirea unei sume foarte mari de bani, pentru că a apelat la angajați din SPP și nu a făcut licitație publică în vederea contractării unei firme specializate în IT, ca să creeze sistemul electronic de înscriere a dosarelor pentru finanțare din fonduri UE – MY SMIS. În iulie, deja era haos total, toți beneficiarii se plângeau de blocajele sistemului și absorbția fondurilor europene a fost încetinită și mai mult decât era deja, la începutul anului.

Mai multe ONG-uri au transmis o scrisoare la Comisia Europeană, pentru blocarea finanțării pe care o primește țara noastră, după ce sistemul le-a respins pe nedrept proiectele. „Noi suntem acum în pragul falimentului, din cauza evaluării făcute neunitar. Nici măcar nu există procedură de depunere fizică a contestației. Ai voie să scrii doar patru cuvinte în secțiunea de contestații din sistemul MY SMIS. Practic, sistemul te obligă să nu scrii nimic. Alții au dat în judecată AMPOCU. Noi am făcut toți contestații, dar nici nu știm dacă vor fi luate în considerare sau când ni se va da un răspuns”, a explicat unul dintre reprezentanții ONG-urilor, pentru Jurnalul, în aprilie 2017.

Aceleași situații se înregistrează și în alte sisteme electronice parțial funcționale și pline de erori, cele mai grave fiind legate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de cardurile de sănătate care afectează atât pacienții care ajung la spitale, cât și medicii de familie și farmaciile.

Un sistem MY-SMIS funcțional ar fi costat circa 4 milioane de euro, dar prin „economiile” decise atunci de ministrul cabinetului Cioloș, Aura Răducu, statul român a  pierdut peste 7 miliarde de euro doar în 2016, pentru că blocajele sistemului au întrerupt absorbția de fonduri europene. 

Din calculele făcute de CNMR în 2017, aproximativ 800.000 de oameni au rămas în șomaj în 2016, din cauza blocării fondurilor europene, iar mii de firme și zeci de mii de IMM-uri au fost falimentate sau aduse în pragul falimentului, după ce Aura Răducu se lăuda, la preluarea mandatului de ministru al Fondurilor Europene și la debutul proiectului pentru sistemul MY-SMIS, cu faptul că România și-a bazat creșterea economică în 2015 și 2016 pe absorbția de fonduri europene.

A urmat o gravă scădere economică, începând cu finalul anului 2016, după ce blocajele au dus la pierderea a peste 12 milioane de euro, bani neabsorbiți de România în 2016 și primele luni din 2017.

Digitalizare forțată, pentru a bifa planificarea

Astăzi asistăm la începutul unei noi etape a haosului din sistemul electronic, dacă nici SPV și RO-eFactura nu vor funcționa. „Lucrăm la o interfață nouă a SPV-ului, mai primitoare, mai ușor de lucrat cu ea. Dacă nu o fi perfectă, să ne scrieți, că o îmbunătățim. Și tot aici, la SPV, să știți că îi rugăm pe toți experții contabili care n-au contract cu firmele pe care le reprezintă în relația cu noi în SPV să-și declare taxele. Este absolut ciudat să vezi în SPV un domn expert contabil care reprezintă un contribuabil, iar în e-factura nu există. Cred că, în primul rând, profesioniștii ar trebui să-și întocmească contracte și apoi să-și declare taxa. Apoi, în acest proces de digitalizare pe care ANAF l-a început, să facem pașii pe care noi îi considerăm prioritari”, a declarat Adrian Nica, președintele ANAF, în cadrul unui evenimentului de lansare oficială a IFA România – afiliată International Fiscal Association (IFA Global), una dintre cele mai importante organizații internaționale dedicate fiscalității, cu sediul în Olanda. 

Acesta a adăugat că se dorește digitalizarea întâlnirii cu contribuabilul. „Încercăm să digitalizăm cât mai mult întâlnirea pe care o avem cu contribuabilul. După cum știți, în perioada următoare o să aveți posibilitatea ca discuțiile finale cu contribuabilii să le purtați inclusiv video. De asemenea, la nivelul ANAF, în următoarele două-trei luni o să dezvoltăm o parte de inteligență artificială pentru structurile de control, nu neapărat pentru a vă crea dumneavoastră probleme, ci pentru a uniformiza decizia, pentru a reuși să disciplinăm un aparat care în ultimii 30 de ani a lucrat fiecare în județul lui, în comuna lui, cu propria analiză de risc și cu propriile planuri. Nu e ușor să faci acest proces. Rezistența la schimbare este una ridicată. Când vorbim de globalizare, digitalizare, vorbim de informații noi, de tehnici noi”, a mai spus Adrian Nica. 

Dacă digitalizarea forțată se va face, la fel ca până acum, doar pentru a bifa un punct din programul de guvernare și un jalon din PNRR, cu sisteme nefuncționale care vor produce blocaje grave, România nu va fi modernizată, ci aruncată în haos, dar acest aspect nu este comentat de niciun reprezentant al niciunui guvern, din 2016 până astăzi.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹