Marketing politic marca AUR, imposibil de realizat. Suspendarea lui Nicușor Dan și alegeri anticipate – blocaj total până în mai 2027

Îi trebuie 155 de voturi, pe care nu le are. Și dacă le-ar avea, tot îi vor trebui 233 de voturi pentru ca Parlamentul să aprobe suspendarea. După care, în termen de 30 de zile, trebuie să fie organizat referendumul de demitere. În acest timp, la Palatul Cotroceni ar exista un președinte interimar, care, constituțional, nu poate dizolva Parlamentul, cu un mandat limitat până în octombrie. Dacă președintele ar fi demis, prin referendum, în 3 luni, Guvernul trebuie să organizeze alegeri prezidențiale. Numai că Guvernul Bolojan, demis și interimar, nu poate organiza alegeri. Și dacă le-ar putea organiza, acestea ar putea avea loc abia în luna ianuarie a anului 2027. Iar validarea noului președinte ar putea fi făcută în luna februarie. Acest nou președinte ar putea dizolva Parlamentul după ce pică două desemnări de prim-ministru, după încă 60 de zile. Se ajunge, astfel, în luna aprilie, când ar putea fi declanșat, propriu-zis, procesul alegerilor anticipate parlamentare. Proces care s-ar întinde până în luna mai a anului viitor. Până atunci, România ar trebui să fie guvernată de un Executiv fără puteri, care să nu poată adopta legi și ordonanțe, nici măcar Legea bugetului pe anul 2027, cu un Parlament dizolvat și cu un președinte demis, înlocuit de unul interimar, cu puteri, de asemenea, limitate. În realitate, în contextul politic actual, nici suspendarea și demiterea președintelui, nici alegerile parlamentare anticipate nu sunt posibile, iar demersul AUR reprezintă, în fapt, o nouă campanie de marketing politic.

Consiliul Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor a decis miercuri, în cadrul ședinței extraordinare organizate la Alexandria (Teleorman), demararea procesului de suspendare a lui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate.

Conform unui comunicat oficial al formațiunii conduse de George Simion, „toți cei 135 de membri CNC AUR prezenți la ședință au votat, în unanimitate, demararea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan și a dialogului cu celelalte forțe politice în acest sens. Printre motivele care stau la baza acestui demers se numără excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României, dar și refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constitutional”.

Mai mult, se arată că „totodată, membrii CNC AUR au votat, în unanimitate, pentru reîntoarcerea la popor prin începerea procedurilor în privința alegerilor anticipate. În cadrul ședinței CNC AUR s-a decis că parlamentarii AUR nu vor fi prezenți și nu vor vota niciun guvern al coaliției propuse de Nicușor Dan”.

AUR spune, așadar, că, din punctul de vedere al acestei formațiuni politice, singura soluție pentru ieșirea din criză este, pe de o parte, suspendarea și demiterea președintelui României, Nicușor Dan, și, pe de altă parte, organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

N-are voturile necesare

Raționamentul politic al celor de la AUR intră. însă, în conflict cu logica juridică și constituțională, deoarece alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă președintele României dizolvă Parlamentul.

Despre suspendarea din funcție a președintelui României, Legea Fundamentală arată, în cuprinsul articolului 95, că „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care se încalcă Constituția, președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale”.

Același articol prevede că „propunerea de suspendare din funcție poate fi făcută de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor”, dar și că „dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui”.

Ei bine, din aceste puncte de vedere, demersul celor de la AUR va întâmpina o serie de probleme, mai mari sau mai mici. Una dintre acestea constă în faptul că, pentru demararea procedurii de suspendare, AUR are nevoie de semnăturile unei treimi din numărul total al celor 464 de parlamentari. Mai exact, trebuie să strângă cel puțin 155 de semnături. Partidul lui George Simion are 90 de parlamentari, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 65 de semnături. SOS România, Grupul PACE și o parte dintre neafiliați ar mai putea aduce 25 de semnături. Insuficiente, având în vedere că PSD, PNL, USR, UDMR, Minorirățile Naționale și POT nu vor semna pentru suspendarea lui Nicușor Dan.

Primul pas ar putea fi „tranșat” abia în octombrie

Presupunând, totuși, că AUR va reuși să strângă cele 155 de semnături necesare declanșării procedurii de suspendare din funcție a președintelui României, procesul în sine nu poate începe mai devreme de luna august. În acest moment, Parlamentul se află în vacanță. Iar convocarea Birourilor Permanente Reunite, redactarea și înregistrarea proiectului de hotărâre, cererea de consultare către Curtea Constituțională, al cărui aviz poate veni în cel puțin două săptămâni, convocarea unei sesiuni extraordinare a Plenului celor două Camere ar putea împinge acest calendar până în a doua jumătate a lunii august sau chiar până la începutul lunii septembrie când, de altfel, începe sesiunea parlamentară ordinară.

Mai departe, pentru suspendarea președintelui este nevoie de voturile a jumătate plus unu din numărul total al senatorilor și deputaților. Adică, este nevoie de 233 de voturi, exact atâtea cât este nevoie pentru învestirea unui Guvern sau pentru demiterea unui Executiv prin moțiune de cenzură. Lucru imposibil de realizat, deoarece AUR ar putea strânge doar voturile proprii, ale celor de la SOS România, de la PACE și de la câțiva neafiliați.

Presupunând, din nou, că, totuși, AUR va reuși să strângă ceel 233 de voturi necesare suspendării din funcție a președintelui Nicușor Dan de către Parlament, atunci pasul următor este organizarea, în 30 de zile, a unui referendum național pentru demiterea din funcție a președintelui României. Iar calendarul s-ar întinde până în luna octombrie.

Președintele interimar nu poate dizolva Parlamentul

Dacă se ajunge, prin absurd, în acest punct, se intră într-un blocaj total, care cuprinde inclusiv demersul celor de la AUR. Concret, potrivit articolului 98 din Constituția României, „dacă funcția de președinte devine vacantă ori dacă președintele este suspendat din funcție (…), interimatul se asigură, în ordine, de către președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților”.

AUR susține că motivul pentru care trebuie să fie suspendat președintele Nicușor Dan este că refuză să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, chiar și știind că acesta nu poate coagula voturile necesare învestirii. De altfel, există o decizie a CCR din anul 2020, care interzice președintelui să desemneze un candidat, având reprezentarea faptului că această desemnare are drept scop să pice la vot, pentru a putea declanșa alegeri parlamentare anticipate. Surpriza, pentru cei care își doresc, odată cu suspendarea președintelui României, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, este una de proporții. Președintele interimar nu poate nici el, chiar dacă ar vrea asta, să declanșeze alegeri parlamentare anticipate.

Conform articolului 98 alineat 2 din Constituție, „atribuțiile președintelui României prevăzute la articolele 88-90 din Constituție nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale”. Mai exact, președintele interimar nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la posibile probleme ale națiunii, președintele interimar nu poate consulta conducerile celor două Camere și nu poate dizolva Parlamentul (deci nu poate declanșa alegerile anticipate), președintele interimar nu poate consulta Parlamentul pentru  a organiza un referendum popular cu privire la probleme de interes național.

Guvernul demis nu poate organiza alegeri prezidențiale

Mai pe scurt, până în luna octombrie, tot nu s-ar putea declanșa alegeri parlamentare anticipate, deoarece, în contextul suspendării președintelui României, nu va exista un președinte care să poată facă acest lucru și dacă ar vrea.

Abia un nou președinte ales ar putea face acest lucru, dar și aici sunt câteva probleme care fac din demersul AUR o misiune imposibilă. În primul rând, nu poate nimeni afirma, cu certitudine, că un referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan ar trece de votul popular. Însă, și dacă ar trece, asta nu înseamnă decât intrarea într-o altă etapă de blocaj.

Articolul 97 din Constituție prevede că „vacanța funcției de președinte intervine (…) în caz de demitere din funcție (…). În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou președinte”. Asta înseamnă că, din octombrie, mai numărăm alte trei luni, ajungând la începutul lunii ianuarie a anului 2027.

Aici, vorbim despre precampania și campania electorală aferente primului și celui de-al doilea tur de scrutin, cu validarea rezultatelor votării de către CCR, iar învestirea noului președinte ar întinde calendarul până în luna februarie a anului 2027. Asta, evident, dacă nu cumva se vor anula alegerile. Cea mai mare problemă a acestui demers administrativ este că, potrivit Constituției, Guvernul este cel care organizează alegerile prezidențiale. Iar un guvern demis și interimar, cum este Executivul Bolojan, nu poate organiza aceste prezumtive alegeri.

În scenariul lui Simion, România ar urma să aibă premier abia în vara anului viitor

Concluzia este simplă în legătură cu demersul anunțat de către cei de la AUR. În conjunctura politică actuală, nu pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate (întrucât nu am avea un președinte care să aibă atribuții de dizolvarea Parlamentului) și, de asemenea, nu pot fi organizate alegeri prezidențiale anticipate (deoarece nu avem un guvern cu puteri depline).

Presupunând, totuși, prin absurd, că s-ar putea declanșa alegerile prezidențiale și că procesul ar parcurge toate etapele, abia în luna februarie a anului viitor noul președinte ales ar putea să încerce să dizolve Parlamentul. Ceea ce presupune să desemneze un candidat la funcția de premier care să pice, la vot, în Parlament.

Iar, în acest punct, intervin, din nou, problemele. Articolul 89 din Constituție prevede că „președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”. Dacă se va ajunge în februarie 2027, nu ne vom mai afla în interiorul acestui calendar, ceea ce ar însemna că desemnarea pe care ar urma să o facă noul prezumtiv președinte al României va fi, de fapt, prima, urmând ca, dacă nu trece, să mai facă o desemnare și, dacă nici aceasta nu trece, să dizolve Parlamentul, după 60 de zile de la prima desemnare. Adică se va ajunge cu acest proces în luna aprilie a anului 2027.

Organizarea alegerilor parlamentare anticipate va întinde și mai mult calendarul. Din nou, există probleme cu guvernul interimar. Presupunând că vor fi, totuși, organizate alegerile în aceste condiții, luând în calcul campania electorală și validarea, plus învestirea noului Parlament, vom ajunge cu acest proces în luna mai a anului viitor. Abia ulterior, noul președinte va putea face o propunere de premier care să și primească votul de învestitură. Practic, ceea ce propune AUR este un haos total, în care, timp ce zece luni, România să nu aibă nici președinte, nici Guvern, nici Parlament.

Sorin Grindeanu: Sunt de acord cu „rotativa”, dacă începe cu PSD 

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că România are nevoie cât mai repede de un guvern cu puteri depline, subliniind că actuala criză politică trebuie depășită prin formarea unui Executiv stabil, nu prin alte scenarii, inclusiv alegeri anticipate. Întrebat dacă își dorește ieșirea rapidă din criză sau organizarea de alegeri anticipate, acesta a afirmat că soluția este instalarea unui guvern cu atribuții depline.

Liderul social-democrat a apreciat că Parlamentul își îndeplinește în continuare atribuțiile, însă a avertizat că această situație nu poate reprezenta o soluție pe termen lung. „Eu cred că România are nevoie rapid de un guvern cu puteri depline. În acest moment, Parlamentul își face treaba, așa cum v-am expus mai devreme (…). Eu cred că, sigur, printr-o mobilizare exemplară, și în perioada următoare putem să o scoatem la capăt în Parlament. Doar că nu asta este soluția solidă. Soluția este să avem un guvern cu puteri depline. Cine crede că este responsabil în momentul ăsta, cine nu… poate avea fel de fel de alte scenarii”, a declarat acesta.

Grindeanu a adăugat că social-democrații sunt dispuși să accepte inclusiv varianta unei noi rotative guvernamentale, însă doar dacă aceasta începe cu un premier desemnat de PSD. Dar a respins scenariul potrivit căruia primul șef al Guvernului ar putea fi propunerea PNL-USR-UDMR, eurodeputatul Siegfried Mureșan. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă, dacă începe cu PSD. Nu mi-am schimbat punctul de vedere. N-am nimic cu domnul Mureșan. E treaba lor pe cine propun ca și candidat de prim-ministru. Nu este o chestiune pe care s-o transform într-o bătălie personală și nu mă interesează să fac acest lucru”, susține șeful PSD.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹