Pensiile rămân blocate până în 2027: ce sumă a pierdut fiecare pensionar din România

Conform Legii nr. 360/2023, VPR ar fi trebuit să crească în fiecare an, în luna ianuarie, cu rata inflației plus jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Prin legile bugetare anuale și prin măsurile fiscale adoptate ulterior, Executivul a suspendat aplicarea acestei formule, motivând necesitatea reducerii cheltuielilor statului. Practic, indexarea automată a pensiilor la scumpirile din piață a fost anulată pentru doi ani consecutivi.

Cât au pierdut efectiv pensionarii din cauza neindexării

Calculele arată o pierdere semnificativă de putere de cumpărare. În 2025, rata de indexare ratată a fost estimată la peste 10-13%, ceea ce a însemnat, pentru un pensionar cu venit mediu, o pierdere de aproximativ 330 de lei pe lună. În 2026, neacordarea noii majorări a adus o deficiență suplimentară de cel puțin 100-200 de lei lunar. Cumulat, pe parcursul celor doi ani, suma pierdută prin neindexare depășește 500-600 de lei per pensionar, în timp ce prețurile la alimente, medicamente și utilități au continuat să crească, potrivit Gandul.

Citește și Pensiile din România, comparație cu cele din Germania, Austria și Franța

Guvernul își motivează decizia: reforma pensiilor, o necesitate

Executivul explică faptul că reforma sistemului public de pensii a fost impusă de provocările demografice, economice și sociale, dar și de angajamentele asumate prin PNRR. Obiectivul declarat a fost eliminarea inechităților dintre pensionari și consolidarea principiului contributivității, astfel încât pensia să reflecte cât mai fidel contribuțiile plătite pe parcursul vieții profesionale.

„Reforma sistemului public de pensii s-a impus ca o necesitate a asigurării elementului de sustenabilitate”, se arată în răspunsul oficial al Guvernului.

Executivul amintește că, începând cu 1 septembrie 2024, sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 360/2023, care a introdus o nouă formulă de calcul bazată pe numărul total de puncte realizat de fiecare pensionar, precum și punctele de stabilitate, acordate celor care au cotizat mai mult de 25 de ani.

De ce a fost înghețat punctul de referință

Guvernul susține că România trebuie să își reducă deficitul bugetar, potrivit angajamentelor față de Uniunea Europeană, iar acest lucru limitează creșterea cheltuielilor publice. Executivul reamintește că, în 2024, pensiile au fost deja majorate prin indexarea de 13,8% și prin recalculare, care a generat o creștere medie de aproximativ 20%, cu un impact bugetar anual de peste 25 de miliarde de lei.

„Orice majorare a valorii punctului de referință este necesar să se realizeze în condiții de sustenabilitate bugetară”, precizează documentul oficial.

Potrivit Guvernului, majorarea anuală a punctului de referință va fi aplicată abia din 2027.

Citește și Pensie fără carte de muncă: Ce sumă încasează persoanele care nu au lucrat niciodată

Avertismentul unui analist financiar: pensiile ar putea rămâne înghețate și în 2027

Analistul financiar Adrian Negrescu a declarat pentru Newsweek România că deficitul bugetului de pensii este nesustenabil și se finanțează din împrumuturi ale statului, nu din contribuțiile salariale curente.

„La cum arată situația bugetară a României, în momentul de față, mi-e teamă că pensiile vor rămâne înghețate și anul viitor, în 2027. Noi ne-am împușcat singuri în picior, în momentul în care am venit, în anul electoral 2024, cu o nouă lege a pensiilor, care a crescut extrem de puternic cheltuielile statului cu pensiile”, a explicat Negrescu.

Potrivit legii, pensiile ar trebui indexate la 1 ianuarie 2027 cu 12%. La o pensie de 2.000 de lei, creșterea ar fi de 240 de lei, la 3.000 de lei creșterea ar fi de 360 de lei, iar la 4.000 de lei majorarea ar ajunge la 480 de lei. Negrescu se arată sceptic că aceste sume vor fi acordate, iar Newsweek notează că ar putea exista o variantă de compromis, cu o indexare mai mică, de 7-8%.

„Ca să înțelegem cât valorează astăzi o pensie de 3.000 de lei, trebuie să o raportăm în primul rând la inflație. Dacă însumăm inflația din ultimii 5 ani, rezultă că prețurile din România au crescut cumulat cu aproximativ 50-55%. Practic, o pensie care valora 3.000 de lei acum cinci ani, dacă ar fi rămas nemodificată tot acest timp, ar avea astăzi puterea de cumpărare a doar aproximativ 1.950-2.000 de lei din 2021. Sau, privit invers: pentru a cumpăra astăzi ce cumpărai cu 3.000 de lei în 2021, ai avea nevoie de o pensie de aproape 4.600-4.700 de lei.

Chiar și pe un orizont mai scurt, de trei ani (2023-2025), cumularea inflației depășește 27-28%. Cu alte cuvinte, o pensie de 3.000 de lei de astăzi cumpără cam cât cumpărau 2.340-2.350 de lei acum trei ani — o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare, în doar 36 de luni,” explică Adrian Negrescu

CASS pentru pensiile mari și sprijin pentru cele mici

Începând cu august 2025 și până la finalul lui 2027, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc CASS de 10% pentru partea care depășește acest plafon. În același timp, Guvernul a acordat, în 2025, un sprijin financiar de câte 400 de lei, în două tranșe, pensionarilor cu venituri lunare de cel mult 2.574 de lei, măsură menită să protejeze categoriile vulnerabile.

„Cel mai clar exemplu este energia electrică. Dacă în urmă cu un an o factură medie era de aproximativ 200 de lei, astăzi ea depășește 300 de lei — o creștere de peste 50% resimțită direct de gospodăriile mici, tipice pentru pensionari. La această presiune se adaugă medicamentele, unde mulți vârstnici ajung să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă de medic.

Nu întâmplător, pentru cei aproximativ 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, creșterea prețurilor înseamnă o reducere directă, imediată, a nivelului de trai — o categorie în care pensia de 3.000 de lei din exemplul nostru se află chiar la limita superioară”, a punctat Adrian Negrescu.