Eclipsa de Soare taie aproape 10.000 MW din producția Europei. Impact pentru România

Miercuri, 12 august, Luna va trece prin fața Soarelui, oferind unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale anului, vizibil total în nordul Spaniei, în Islanda și pe o porțiune din Portugalia, și parțial pe cea mai mare parte a Europei, inclusiv din anumite zone ale României. Dincolo de spectacolul de pe cer, evenimentul reprezintă un test tehnic real pentru sistemul energetic european, într-un an în care solarul a devenit, pentru prima dată, o sursă majoră de electricitate pe continent.

Cât va scădea producția solară europeană

Potrivit estimărilor ENTSO-E, asociația care reunește 40 de operatori de rețea din 36 de țări europene, în condiții de cer senin, producția fotovoltaică europeană ar putea scădea cu până la 9,7 GW (aproximativ 9.700 MW) în intervalul 19:15 – 21:30, ora Europei Centrale, echivalentul a 3,7% din întreaga capacitate solară instalată în Uniunea Europeană, care se ridica la aproximativ 406 GW la finalul lui 2025. Energia solară asigură, în prezent, circa 13% din mixul energetic al UE, motiv pentru care un asemenea eveniment, deși previzibil cu precizie astronomică, necesită o coordonare atentă din partea operatorilor.

Cele mai mari scăderi sunt așteptate în:

• Spania, unde eclipsa va fi totală în nord. Producția fotovoltaică ar putea scădea cu aproximativ 5 GW, echivalentul a circa 13% din vârful de consum tipic al unei zile de miercuri din august. Operatorul spaniol Red Eléctrica a coordonat direct cu producătorii de energie solară din zona afectată, inclusiv compania Acciona, ale cărei instalații se află chiar pe traiectoria eclipsei.
• Germania, cu o scădere estimată de 2-3,3 GW (sursele variază ușor), nesemnificativă însă în raport cu capacitatea solară totală a țării, de aproximativ 125 GW, potrivit operatorilor germani.
• Portugalia, unde reducerea reprezintă circa 45% din producția solară prognozată pentru acel interval orar, semnificativ, având în vedere că, pentru prima dată, energia solară a devenit sursa cea mai utilizată de electricitate din țară, acoperind aproximativ 19% din consum.
• Franța, cu o scădere de aproximativ 1,8 GW (circa 3% din producția națională), operatorul RTE a precizat că nu anticipează niciun impact asupra consumatorilor, întrucât evenimentul are loc spre finalul zilei, după ce vârful de producție solară a trecut deja.
• Marea Britanie, cu o scădere estimată la aproximativ 700 MW, deși modelele istorice indică un posibil impact de până la 1,3 GW.

Avantajul unei eclipse, spre deosebire de o avarie neprevăzută, este că fenomenul poate fi anticipat cu precizie absolută, ceea ce le permite operatorilor să pregătească din timp exact momentul și amploarea scăderii, precum și revenirea rapidă a producției, câteva zeci de minute mai târziu, când Luna se îndepărtează de discul solar.

Ce fac operatorii europeni pentru a preveni problemele

ENTSO-E a constituit un grup de lucru dedicat, care coordonează pregătirile la nivel continental, monitorizează situația în timp real și facilitează schimbul de informații între operatorii naționali, atât înainte, cât și după eclipsă. „În condiții de cer senin, producția fotovoltaică ar putea scădea cu până la 9,7 GW în întreaga Europă, creând o schimbare rapidă, dar previzibilă, a tiparelor de generare”, a transmis asociația într-un comunicat.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru climă și energie, Anna-Kaisa Itkonen, a asigurat că nu există riscuri pentru securitatea alimentării cu energie electrică: „Având în vedere că evenimentul are loc mai aproape de finalul după-amiezii, impactul asupra consumului nu este așteptat să fie semnificativ.” Rețeaua europeană interconectată permite, în plus, redistribuirea rapidă a fluxurilor de energie între state, astfel încât zonele mai afectate să poată fi susținute din regiuni unde impactul eclipsei este mai redus.

Poziția specifică a României

România va resimți eclipsa doar parțial, iar impactul direct asupra producției solare naționale este considerat, per ansamblu, limitat, dar situația capătă o importanță aparte din cauza contextului mai larg în care are loc fenomenul. Transelectrica monitorizează activ evoluția și a anunțat că va opera sistemul energetic național în regim de alertă pe durata eclipsei, avertizând că „condițiile de operare sunt dificile”, pe fondul nivelului actual scăzut al rezervelor de energie. Operatorul a transmis producătorilor de energie solară din țară informații despre evoluția anticipată a producției și despre necesitatea de a-și ajusta parametrii tehnici pe durata fenomenului, recomandând, în același timp, consumatorilor să reducă temporar consumul acolo unde este posibil.

Capacitatea solară instalată în România nu este deloc neglijabilă: la 1 martie 2026, puterea instalată a prosumatorilor (persoane fizice și firme cu panouri proprii) ajunsese la aproximativ 3.616 MW, la care se adaugă circa 3.339 MW capacitate brută a centralelor fotovoltaice din sistem, un total de aproape 7.000 MW de capacitate solară teoretică, deși puterea efectiv produsă la un moment dat depinde de oră, anotimp, nebulozitate și alți factori variabili.

Eclipsa vine în cel mai prost moment posibil

Ceea ce transformă acest eveniment astronomic obișnuit într-un subiect cu adevărat de urmărit pentru România este suprapunerea sa cu o criză energetică deja profundă, cu mai multe cauze simultane:

• Seceta istorică de pe Dunăre a redus dramatic nivelul fluviului, afectând atât producția hidroelectrică a țării, cât și, cel mai grav, capacitatea de răcire a reactoarelor nucleare de la Cernavodă, care produc, în mod normal, aproximativ 20% din energia electrică a României.
• Unitatea 1 de la Cernavodă este deja oprită din 28 iulie, din cauza nivelului critic al Dunării, iar Unitatea 2 riscă aceeași soartă mâine, o pierdere suplimentară de aproximativ 700 MW din producția națională, dacă situația nu se ameliorează.
• Canicula persistentă, cu temperaturi de 35-38°C în mare parte a țării, menține consumul de energie electrică la un nivel ridicat, mai ales din cauza utilizării intense a aparatelor de aer condiționat, exact în momentul în care sistemul are cea mai mică marjă de manevră.
• Capacitatea de import rămâne, în acest context, un mecanism esențial de echilibrare, dar importurile suplimentare, necesare din cauza deficitului de producție internă, vin cu un cost, iar disponibilitatea lor depinde, la rândul ei, de situația din țările vecine, care se confruntă și ele cu propriile provocări legate de secetă și caniculă.

Practic, eclipsa de miercuri nu creează, prin ea însăși, o criză — reducerea de câteva minute a producției solare este, per ansamblu, gestionabilă și complet anticipată. Dar ea se produce exact în intervalul în care sistemul energetic românesc are cea mai puțină marjă de siguranță din tot anul: cu una sau două unități nucleare oprite, cu producție hidro redusă din cauza secetei și cu un consum ridicat, generat de căldura extremă. Este genul de zi în care fiecare megawat suplimentar pierdut sau câștigat contează vizibil mai mult decât în mod normal.

Operatorii europeni, inclusiv Transelectrica, au insistat că nu există riscul unor pene de curent pentru populație, iar întregul fenomen este tratat drept un test tehnic previzibil, nu o urgență. Recomandarea transmisă consumatorilor din România rămâne, totuși, aceeași ca în restul lunii august: reducerea, acolo unde este posibil, a consumului în orele de vârf — un sfat cu atât mai relevant cu cât eclipsa se suprapune, chiar în aceeași săptămână, cu unele dintre cele mai dificile condiții de operare pe care sistemul energetic românesc le-a întâmpinat în acest an.

Citește și: Singurul departament din SRI care se ocupa de securitatea energetică a fost desființat. Lipsa experților și a datelor ne lasă pe întuneric