Grecia fără plajă: cum arată o zi din viața pompierilor români trimiși să prevină dezastrul
Al treilea schimb, aceeași misiune
La Nea Makri, la 30 de kilometri de Atena, se află acum cel de-al treilea contingent românesc trimis în Grecia în această vară — 40 de oameni din modulul RO GFFF-V, specializat în stingerea incendiilor forestiere. Au ajuns la finalul lui august și au preluat autospecialele și responsabilitățile de la colegii care i-au precedat.
România a avut în această vară echipe similare și în Franța, unde misiunea inițială (1-31 iulie) a fost prelungită la cererea autorităților franceze, din cauza incendiilor. Totul face parte din programul european de prepoziționare, coordonat de DG ECHO (Comisia Europeană) prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE: pompieri trimiși preventiv în țările cu risc ridicat, ca sprijinul să fie deja pe teren când e nevoie. În 2026, 777 de pompieri din 14 state au fost prepoziționați în Grecia, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Cipru.
Ora 8.00: ziua începe, chiar dacă nu arde nimic
Zilele fără intervenții nu sunt zile libere. Programul e strict:
- 8.00 – briefing și apel de dimineață, cu verificarea stării oamenilor și stabilirea activităților zilei.
- 8.30-9.30 – pregătire fizică, esențială având în vedere echipamentul greu, temperaturile ridicate și intervențiile care pot dura ore în șir.
- După aceea – pregătire teoretică sau practică, exerciții, schimburi de proceduri și verificarea completă a tehnicii: autospeciale, furtunuri, accesorii — totul trebuie să poată pleca din bază în orice moment.
- 11.30 – stand-by sau patrulare.
„Atunci când nu avem intervenții, avem un program bine structurat, astfel încât să fim permanent pregătiți pentru o eventuală misiune”, explică maiorul Ionuț Cobziuc, care conduce contingentul român.
Patrulele: o lecție de teren, nu doar prevenție
Pentru un pompier venit din România, Attica înseamnă altă vegetație, alt relief, alte drumuri și alte puncte vulnerabile — toate trebuie învățate din timp. Pe 10 august, când Attica avea nivel 4 de pericol de incendiu, românii au patrulat în nord-estul localității Nea Makri alături de colegi și ofițeri de legătură elini.
Programul include și exerciții tactice: în august, echipa a simulat un incendiu lângă un complex de rulote cu risc de explozie a buteliilor de gaz, iar într-un exercițiu comun cu francezii, scenariul implica propagarea focului către o clădire cu trei victime.
La 20.45 are loc debriefingul cu Celula de Coordonare a Ofițerilor de Legătură, apoi urmează timpul liber — dar tot în stand-by. Telefonul poate suna oricând, iar atunci orarul dispare complet.
Când sună alarma, timpul nu mai contează
O intervenție reală nu ține cont de programul zilnic. În funcție de amploarea incendiului, pompierii pot rămâne pe teren ore întregi, uneori toată noaptea, iar în cazurile grave misiunea se poate întinde spre 24 de ore, cu rotații ale personalului.
Vara aceasta a oferit mai multe astfel de momente:
- 1-2 august, Veniza (Attica): intervenție neîntreruptă toată noaptea, cu vântul schimbând constant direcția focului și obligând echipele să se repoziționeze continuu. Pompierii au ajutat și la evacuarea unor animale.
- 10 august, Kalivia Thorikou: modulul român, integrat în dispozitivul elen, a folosit cisterna de 30.000 de litri pentru a alimenta cu apă autospecialele grecești.
- 11 august, Imeros Pefkos (la 15 km de bază): la sosire, focul acoperea deja circa 10.000 mp. Românii au participat la localizare și stingere și au asigurat din nou alimentarea cu apă a echipelor elene.
„Scopul este să fim pregătiți în orice moment pentru o intervenție și să putem reacționa cât mai rapid și eficient”, spune Cobziuc.
Aceeași poveste, la Montalba și Montfort, în Franța
Pompierii români trimiși în Franța au trăit o vară la fel de intensă. Prima intervenție a început în seara de 1 iulie, în zona Pouzols-Minervois (Aude), și a continuat toată noaptea — vânt puternic, teren accidentat și vegetație densă au grăbit propagarea focului, se arată într-un material publicat de Mediafax.
La Montalba, aproape 20 de pompieri români au rămas peste noapte pentru a monitoriza incendiul și a proteja gospodării și un parc fotovoltaic; dimineața s-au alăturat și mijloace aeriene, iar efectivele au fost rotite pentru refacere fizică. Pe 5 august, la Montfort, românii au lucrat neîntrerupt alături de echipe franceze și sârbe, alimentând cu apă atât utilajele terestre, cât și un elicopter de stingere.
Citește pe Antena3.ro
Omul în haine gri a jurat pe tricolor: Artistul Asaf Avidan a devenit, oficial, cetățean român. „E un nou capitol”