Nicușor Dan, așteptat să doboare 1.000 de urși cu o singură semnătură. Vânător sau ONG-ist?

Legea care permite împușcarea a peste 850 de urși urmează să fie votată de Camera Deputaților (cameră decizională) și ar putea intra în vigoare peste două săptămâni, dacă Președintele României, Nicușor Dan, o va promulga. 

Problema pe care și-o pun acum toți cei care așteaptă această lege de mult timp este ce va înțelege președintele prin „imediat” – deoarece termenul este ambiguu, în privința necesității promulgării, iar unele proiecte pot aștepta mai multe luni până ajung să fie publicate în Monitorul Oficial și să se aplice. După ultimele scandaluri provocate de numărul foarte mare de urși și de atacurile acestora care au devenit zilnice, în trei sferturi din țară, inclusiv ministrul USR interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a înțeles de ce este nevoie de extragerea exemplarelor care atacă frecvent localitățile și s-a declarat de acord cu împușcarea urșilor, dar cotele de prevenție – prin care ar trebui să se diminueze numărul de exemplare, în următorii 10-15 ani – sunt încă subiect de dispute între specialiști și ONG-iștii de mediu. Cota de vânătoare stabilită prin noua lege a crescut la 859 de exemplare pentru 2026, respectiv 2027, dublu față de cotele anuale de până acum – care, însă, nu au mai fost date de mulți ani, astfel încât s-a ajuns la triplarea numărului de exemplare și la înmulțirea atacurilor.

Dacă se vor vâna 1.000 de urși în fiecare an, am avea 4.000 de exemplare peste 10-15 ani pic.twitter.com/dMTgzxlSIV

— Jurnalul (@JurnalulN) September 10, 2026

Proiectul de lege care ar fi putut duce la diminuarea pericolului de atac al urșilor împotriva oamenilor, prin aplicarea cotelor anuale de prevenție – adică împușcarea a circa 850 de exemplare din această specie în fiecare an, este pe masa Parlamentului de anul trecut, dar a fost blocat până acum prin toate mijloacele pe care le are la îndemână Ministerul Mediului, președintele României și Curtea Constituțională. 

Dacă legea ar fi fost votată de Parlament și promulgată de președintele României până acum, s-ar fi asigurat începutul reducerii numărului de urși din România, după ce a ajuns de trei sau chiar de patru ori mai mare (conform estimărilor unor specialiști în carnivore mari) decât cel maxim care garantează că nu vor ieși din pădure să atace oamenii – adică 4.000 de exemplare. Dar proiectul a fost blocat de mai multe ori. În iulie, anul acesta, proiectul a mai fost blocat o dată prin intervenția ONG-urilor de mediu – în special Agent Green – care au dat vina pe Ministerul Mediului că nu a aplicat legea și au anunțat că vor cere infringement – adică România ar trebui să plătească milioane de euro pentru nerespectarea legislației europene. ONG-urile de mediu au acuzat Guvernul că nu a aplicat Planul de acțiune din 2018, care ar fi eliminat pericolul de atac al urșilor asupra oamenilor.

Pentru că Ministerul Mediului a aprobat în 2018 un plan național de acțiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România, pe care nu l-a aplicat, iar ONG-urile consideră că Executivul și Parlamentul știu că se fac vinovate de moartea a sute de oameni și urși. În acest context, în vara acestui an, Agent Green a anunțat că „va duce la bun sfârșit procesul de la Curtea de Apel București cu Ministerul Mediului, care are obligația de a aplica planul național de acțiune pentru urs și nu a făcut-o”, ca apoi să facă și o sesizare la Comisia Europeană.

Membrii Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor au mers în Parlament, pentru a oferi consiliere juridică la redactarea textului de lege, astfel încât să se evite infringementul, pentru că legea europeană nu prevede, de fapt, cum trebuie să intervină fiecare țară pentru gestionarea unor astfel de situații. AGVPS a trimis un punct de vedere către Parlament, iar președintele executiv al asociației a fost prezent la dezbaterile din luna iulie, pentru a explica de ce probleme trebuie să se țină cont, pentru evitarea infringementului.

În comisiile parlamentare se menține vechea dispută cu ONG-urile

Vânătorii sunt acuzați de „plăceri bolnave” atunci când cer cotele legale de prevenție și de intervenție pentru urși, deși oamenii sunt cei care devin victimele animalelor. Este vorba despre o veche dispută între activiștii de mediu și specialiștii în carnivore mari, în legătură cu exemplarele care ar trebui vânate: specialiștii au explicat de ce urșii masculi foarte puternici alungă în afara pădurii femelele cu pui și masculii mai slabi, iar aceștia devin „habituați”, se instalează în zonele locuite de oameni și atacă frecvent localitățile. Tocmai de aceea ar trebui să fie vânați cu prioritate acești urși, în cotele de prevenție, în timp ce exemplarele care oricum au ajuns să atace zonele locuite de oameni vor fi vânate în cotele de intervenție – acele cote anuale date pe baza numărului de atacuri înregistrate.

ONG-urile susțin, însă, că atunci când se aduce această explicație logică, de fapt se face lobby pentru vânători care vor trofee. Explicația legată de „vânătoarea la trofeu” au preluat-o inclusiv factorii decizionali care au blocat legea – mai ales Diana Buzoianu și Nicușor Dan. 

De săptămâna aceasta, noua lege a intrat în linie dreaptă, iar Comisia de agricultură a Camerei Deputaților a votat actul normativ, după ce președintele Nicușor Dan l-a retrimis în Parlament pentru reexaminare. Votul a fost unanim, însă a avut loc același tip de dezbatere cu ONG-urile. Mai sunt două comisii în care se va dezbate proiectul, până la votul final, iar peste cel mult două săptămâni ar trebui să fie promulgată și publicată în MO, dacă președintele României nu va găsi altă metodă de a bloca acest proiect, în detrimentul românilor atacați zilnic de urși.

Blocajul a fost produs de Guvernul Cioloș

Planul de acțiune care nu s-a aplicat după 2018 prevede mai ales cotele de vânătoare care nu au fost aplicate din 2016 – după ce vânătoarea a fost oprită de Guvernul Cioloș. Cotele anuale de prevenție și de intervenție erau stabilite astfel încât să se poată vâna un anumit număr de exemplare care să asigure un echilibru între viața animalelor și cea a comunităților umane. Însă ONG-urile de mediu au atacat toate proiectele de lege pentru stabilirea acestor cote, susținând că măsura va reduce drastic numărul urșilor din țara noastră – deși specialiștii au arătat că la peste 4.000 de exemplare situația scapă de sub control, iar acum e posibil ca numărul urșilor să fie chiar de patru ori mai mare decât cel maxim calculat pentru siguranță. 

Pe de altă parte, specialiștii în management cinegetic și carnivore mari – singurii care ar fi trebuit să se exprime pe această temă – spun că nu există niciun motiv pentru a considera ursul brun specie protejată în România, pentru că nu există pericolul de dispariție al acestei specii, ci dimpotrivă, urșii s-au înmulțit peste măsură și oamenii sunt în pericol permanent de a fi atacați, inclusiv cei care merg la serviciu, la școală sau pur și simplu ies din casă. 

Ce înseamnă „vânătoarea la trofeu”

Cei mai vulnerabili sunt copiii și bătrânii, care pot fi atacați oricând în localitățile în care apar urși. Cu toate acestea, din 2016 până azi, cotele de prevenție și de intervenție s-au stabilit doar pe hârtie. În primii ani nu au fost îndeplinite, pentru că nu au fost doritori de vânătoare, nefiind admisă vânătoarea „la trofeu”, iar situația s-a agravat când nu au mai fost date deloc. 

Ultimii miniștri ai Mediului care au aprobat cote anuale de prevenție și de intervenție a fost Tanczos Barna și Mircea Fechet, dar și acelea au fost blocate. Mircea Fechet a dat ordin de ministru pentru cote foarte mici, prin proiectul de lege din noiembrie 2023. Cotele vizau 220 de urși – 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi 80 de exemplare pentru cota de intervenţie. Aceste cote de vânătoare au fost propuse de Comisia pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei Române, după ce tot această comisie a anulat Ordinul anterior, dat de fostul ministru Tanczos Barna, în ultima zi a mandatului său din Guvernul Ciucă. Ordinul anterior prevedea 55 de urși în cota de intervenție și încă 426 în cota de prevenție, pentru anul 2024. Apoi nu s-au mai dat cotele, deși ar fi trebuit să facă acest lucru ministrul Mediului, conform legislației în vigoare.

ONG-urile de mediu susțin că de fapt se dorește încurajarea vânătorii, care e o plăcere bolnavă a unora, deși uită să spună cum s-ar putea reduce altfel numărul urșilor care deja nu mai au loc în păduri și ies la vânat prin localități și pe drumuri publice. 

„Pentru pădure, vânătoarea are rolul de a menține un echilibru. În spatele acestei activități este managementul cinegetic, de la amenajarea locului de vânătoare până la relațiile ecosistemice care stau în spatele acestor decizii privitoare la cotele de vânătoare. Nu există urs care nu e periculos, așa cum cred ONG-urile. Dar există urși puternici care-i alungă pe ceilalți în afara pădurii și astfel ajung să fie atacate localitățile. Trebuie să fie luată o măsură prin aceste cote de prevenție. Extragerea anuală a acestui număr de urși ar duce, în 10 ani, la diminuarea populației de urși și revenirea la o situație de normalitate. Este nevoie de aceste cote de prevenție, pentru a nu se ajunge la eliminarea urșilor doar după ce omoară oameni”, explică Ovidiu Ionescu, specialist în management cinegetic, profesor al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov. 

Niciun membru al Comisiei din Academia Română nu e specialist în carnivore mari

Specialistul i-a avertizat, de nenumărate ori, pe membrii Grupului de lucru pentru carnivore mari din cadrul Ministerului Mediului că se va ajunge foarte curând la înmulțirea atacurilor urșilor și la pierderea de vieți omenești, din cauza neaplicării cotelor de intervenție și de prevenție. Acest grup de lucru a fost modificat în 2016 de fostul ministru Cristiana Pașca-Palmer, prin introducerea a 6 membri din partea ONG-urilor de mediu. Astfel, ONG-urile au obținut majoritate în Grupul de lucru, apoi au avut și susținerea Comisiei Academiei Române care prin lege trebuie să avizeze orice modificare legislativă. 

Chiar dacă niciun membru al Comisiei din Academia Română nu e specialist în carnivore mari, această structură poate contrazice ceea ce susțin experții. Și astfel s-a ajuns la rezultatele recensământului făcut în anul 2022 și publicat în 2023, din care a reieșit că România avea deja peste 12.000 de exemplare – adică de trei ori mai mult decât poate suporta suprafața de pădure din țara noastră, conform studiilor științifice. Din ianuarie 2023 până astăzi, ursoaicele au mai făcut cel puțin câte doi pui în fiecare an, iar vânătoarea a fost oprită în continuare, ceea ce înseamnă că numărul de exemplare ar fi putut crește până la 18-20.000 de exemplare, dar nimeni nu mai știe numărul lor, pentru că nu s-au mai finanțat studiile anuale pentru aflarea adevărului despre înmulțirea acestor animale care atacă din ce în ce mai multe gospodării.

Noul proiect de lege a fost retrimis de președinte în Parlament, pentru reexaminare, în luna mai. Acum a fost votat de Senat și se așteaptă votul Camerei Deputaților, iar președintele nu mai poate respinge legea, dar poate găsi alte metode de a ține în continuare vânătoarea blocată – fie atacând legea la CCR, fie uitând să o promulge „imediat”.

Atunci când legea se va promulga și se va aplica, vânătorii vor putea, în baza unei taxe, să vâneze urși la fel cum vânează căprioare, iepuri, capre negre și alte animale sălbatice, pentru că legea transpune ceva ce există deja în regulamentul pentru vânătoare, stabilit tot de Ministerul Mediului, prin Ordonanța nr.  81/2021. 

Primarii sunt nepregătiți pentru acțiunile din localități

La cei 859 de urși care ar urma să fie împușcați în fiecare an, prin cotele de prevenție se vor adăuga și cei din cotele de intervenție – adică acele exemplare care atacă localitățile, iar anul acesta au fost peste 55 de astfel de exemplare. Legislația s-a simplificat, în cazul acestora, iar primarii localităților atacate pot interveni, conform unor proceduri stabilite prin lege, pentru a înlătura pericolul, împușcând urșii din localitățile lor. Aici intervine, însă, o altă problemă, pentru că mulți primari sunt absolut nepregătiți pentru aceste acțiuni, unii nu știu ce să facă, alții nu vor să devină ținte ale ONG-urilor de mediu care depun imediat plângeri penale împotriva lor.

Un exemplu este primarul comunei Pietroșița, din nordul județului Dâmbovița, care a primit imagini filmate de camerele de supraveghere ale unei persoane, acum trei zile, dar i-a spus acesteia să-l sune ea pe vânător și să anunțe la 112. În aceste situații, primarul este cel care convoacă și conduce echipa care extrage ursul, nicidecum persoana atacată în propria casă. În aceste condiții, oamenii din foarte multe localități sunt vizați de pericol și nu are cine să-i apere.