Sezonul falimentului în turism. Sute de hoteluri și pensiuni, scoase la vânzare

Statisticile la zi arată scăderi semnificative ale numărului de înnoptări, mai ales în pensiunile agroturistice, dar și o creștere accelerată a unităților de cazare scoase la vânzare, după cel mai prost an de după 2020. Mai mulți factori au contribuit la scăderea numărului de turiști, iar ceea ce mergea din inerție s-a oprit, în 2026. Nici măcar cei care s-au bazat pe un public propriu, destul de numeros, pe notorietate, pe contracte cu agențiile de turism sau cu marile companii care îi alegeau pentru evenimente de business nu au mai reușit să se mențină măcar pe o linie de plutire anul acesta. La situația aceasta s-au adăugat măsurile de austeritate impuse de guvern care au condus la scăderea puterii de cumpărare a românilor, la creșterea inflației, a prețurilor la toate produsele și serviciile, iar scăderea voucherelor de vacanță a lovit exact în cei care deja aveau probleme financiare grave, în hoteluri și pensiuni. Specialiștii în turism și promovare mai spun că la acest tablou sumbru au mai contribuit doi factori: managementul defectuos și lipsa unei promovări adecvate.

În România au fost înregistrate 34.029 de companii radiate în primele 7 luni ale acestui an, în creștere cu 17,9% față de perioada similară a anului anterior. Datele statistice de la Oficiul Comerțului mai arată că peste 11.000 de companii au fost închise, la nivel național în primele două luni ale acestui an, iar 9.687 de firme și-au suspendat activitatea în primele șase luni din 2026. Cele mai afectate zone sunt București, Cluj, Ilfov, Timiș și Iași, cu cele mai multe radieri și dizolvări de companii. Iar cele mai afectate sectoare de activitate sunt comerțul și turismul.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Un studiu sociologic recent evidențiază faptul că peste 76% dintre operatorii din turism au înregistrat venituri mai mici în 2026, față de anul anterior, iar pentru aproape jumătate dintre respondenți scăderea a depășit 20%. De asemenea, peste 80% dintre firme se bazează pe autofinanțare, potrivit Cartei Albe a Turismului din România. 

Citește și: Industria ospitalității e în faliment, dar partidele de la guvernare o văd înfloritoare

Statisticile oficiale arată că prima jumătate a anului 2026 a adus o scădere accentuată a numărului de turiști, o dependență crescută de piața internă și un grad redus de ocupare. 

Specialiștii în turism și în promovare spun că mai ales în această situație este nevoie de o accelerare a promovării, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă, deoarece creșterea numărului de turiști străini care vin să viziteze România ar duce la o creștere care ar salva afacerile din acest domeniu.

Dincolo de promovarea destinației România pe plan extern – pentru care statul ar trebui să aloce fonduri suficiente, annual, mai este nevoie de promovare locală, zonală, regională – de care până acum ar fi trebuit să se ocupe Organizațiile de Management al Destinației (OMD-urile). Doar câteva OMD-uri au reușit să aducă rezultate satisfăcătoare, de la înființare, dar mai sunt multe zone din țară care nici măcar nu au astfel de forme de asociere.

În plus, fiecare unitate de cazare sau afacere din turism are nevoie, la rândul ei, de promovare eficientă, iar rezultatele dezastruoase din ultimii ani arată că multe dintre ele au devenit invizibile, după ce s-au păcălit cu o falsă promovare pe rețelele de socializare, în timp ce informația transmisă nu ajunge la turiștii care i-ar putea alege.

Se închid și afacerile din zone foarte cunoscute

Rezultatele financiare care au dus la închiderea unităților de cazare arată care sunt efectele crizelor suprapuse din România, la care se adaugă lipsa unei strategii corecte de promovare, de la nivel de țară, până la fiecare mică afacere în parte. De la începutul anului erau deja scoase la vânzare peste 100 de hoteluri, doar pe litoral, apoi au urmat zeci de pensiuni agroturistice din toată țara, inclusiv în zone turistice intens promovate până acum – la Bran sau în Delta Dunării.

După anul 2020, turismul românesc a intrat în declin, iar criza s-a adâncit, de la un an la altul, până astăzi. Cele mai recente statistici arată că pensiunile agroturistice au pierdut, în primele 6 luni ale acestui an, peste 111.000 de înnoptări, față de aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul întregii țări, sosirile turiștilor români în unitățile de cazare au scăzut cu 14,7%, comparativ cu 2025, care oricum a fost un an mai slab decât 2024 și decât 2023, iar creșterea numărului de turiști străini care au vizitat România a fost aproape nesemnificativă.

Înnoptările s-au redus cu 12,7%, la nivel de țară, iar durata medie a șederii a rămas aproape neschimbată. Specialiștii în turism spun că situația pensiunilor falimentare deja s-ar putea ameliora prin promovarea mult mai accentuată a gastronomiei locale și promovarea satelor tradiționale, cu oferte turistice relevante, astfel încât să se susțină turismul național.

„Pensiunile agroturistice din România au înregistrat o scădere de 13,8% a sosirilor și de 12,7% a înnoptărilor în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit unei analize realizate de BIBI Touroperator, pe baza datelor Institutului Național de Statistică – INS. Diminuarea cererii interne a determinat evoluția negativă a segmentului, iar creșterea înregistrată în rândul turiștilor străini nu a fost suficientă pentru a compensa această pierdere. Comparativ cu primul semestru din 2025, pensiunile agroturistice au înregistrat cu 64.368 de sosiri și cu 111.293 de înnoptări mai puține”, au explicat specialiștii în turism ai agenției BIBI Touroperator. 

Din analiză mai reiese că prima parte a anului 2026 a fost foarte dificilă pentru această componentă a turismului rural, într-un context în care continuă inițiativele de diversificare a serviciilor și de finanțare a investițiilor. Sosirile turiștilor români au scăzut de la 438.915 în primul semestru din 2025 la 374.358 în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o diminuare de 14,7%, iar înnoptările acestora s-au redus cu 13,7%, de la 824.042 la 711.411 – arată analiza touroperatorului care se bazează pe turismul intern și pe incoming (aducerea turiștilor străini în România).

Românii rămân vizitatorii pe care se bazează micile afaceri

Din datele INS care au fost analizate de specialiștii agenției de turism mai reiese că românii au generat aproximativ 93,2% din totalul sosirilor în pensiunile agroturistice în primele șase luni din 2026 – pondere care evidențiază, conform analizei, „dependența segmentului de cererea internă și relevanța măsurilor care pot susține accesul populației la vacanțe în România”. 

Și Asociația Națională a Agențiilor de Turism – ANAT a semnalat presiunile exercitate asupra turismului intern de reducerea valorii voucherelor de vacanță și de creșterea costurilor, în mai multe rânduri. Asociația a solicitat menținerea și extinderea acestui instrument, la valori care să acopere măcar inflația. 

„Sosirile turiștilor străini au crescut cu 0,7%, de la 27.081 la 27.270, iar înnoptările acestora au avansat cu 2,6%, de la 52.115 la 53.453. Evoluția este pozitivă, însă dimensiunea acestui segment rămâne prea mică pentru a compensa declinul cererii interne. Un rezultat mai favorabil a fost consemnat în iunie, când sosirile străinilor au crescut cu 12,4%, iar înnoptările lor cu 22,3% față de aceeași lună din 2025. Rezultatul unei singure luni nu poate fi însă extins la întregul an. Totalul sosirilor s-a menținut sub nivelul anului precedent în fiecare dintre cele șase luni analizate”, arată o analiză făcută de agențiile de turism. 

Scăderile au fost de 18% în ianuarie, 14% în februarie și 19,8% în martie. Ulterior, decalajul s-a redus treptat, la 14,6% în aprilie, 11,5% în mai și 8,8% în iunie. Înnoptările au urmat o evoluție asemănătoare. După diminuări de 19,4% în ianuarie și 19,9% în martie, scăderea s-a situat la aproximativ 8,4% atât în mai, cât și în iunie. 

„Atenuarea declinului spre finalul semestrului indică o apropiere de rezultatele anului precedent, dar nu o recuperare a pierderilor acumulate. Raportarea înnoptărilor la sosiri arată o durată medie a șederii de aproximativ 1,90 nopți în primul semestru din 2026, față de 1,88 nopți în aceeași perioadă din 2025. Prin urmare, scăderea înnoptărilor este asociată reducerii sosirilor, fără o scurtare a șederii medii la nivelul întregului segment. Evoluția pensiunilor agroturistice se înscrie într-un context european în care turiștii își planifică mai prudent călătoriile”, se precizează într-un comunicat al ANAT. 

Mai puțini bani pentru vacanțe

De asemenea, Raportul European Travel Commission pentru primăvara și vara anului 2026 indică, în piețele analizate, intenții de călătorie ridicate, dar mai puține deplasări și bugete mai moderate. 

„În România, datele privind pensiunile agroturistice evidențiază o particularitate: durata medie a șederii a rămas aproape neschimbată, în timp ce sosirile s-au redus. Rezultatele indică astfel o diminuare a circulației turistice în acest segment, fără să permită stabilirea dacă aceiași clienți călătoresc mai rar sau dacă s-a restrâns numărul persoanelor care aleg aceste unități. Potrivit datelor privind capacitatea de cazare puse la dispoziție pentru această analiză, la 1 septembrie 2026 existau la nivel național 1.716 pensiuni agroturistice, cu 18.050 de locuri. Media rezultată, de aproximativ 10,5 locuri pe unitate, evidențiază dimensiunea redusă a structurilor cuprinse în această evidență”, explică specialiștii agențiilor de turism. 

BIBI Touroperator a analizat tendința de scădere evidențiată de datele INS, raportată la pensiunile care se regăsesc în portofoliul agenției de turism, menționând că cererea pentru vacanțe în destinațiile rurale din România s-a diminuat față de anul precedent. Evoluția rezervărilor prin touroperator este astfel în concordanță cu direcția observată la nivel național în segmentul pensiunilor agroturistice, chiar dacă cele două surse acoperă structuri de cazare și modalități de rezervare diferite – au explicat specialiștii agenției. 

Gastronomia locală poate salva situația

În acest context, BIBI Touroperator consideră că susținerea turismului rural presupune atât stimularea cererii interne, cât și dezvoltarea unor oferte atractive, care să asocieze cazarea cu gastronomia locală și activitățile specifice destinației. 

„Gastronomia locală poate completa oferta de cazare. O direcție de dezvoltare este asocierea cazării cu gastronomia locală, activitățile în natură și descoperirea patrimoniului comunităților. Colaborarea cu Punctele Gastronomice Locale, producătorii și meșteșugarii pot transforma o ședere într-un program de descoperire a destinației. Pentru valorificarea acestei oportunități, BIBI Touroperator consideră importante prezentarea clară a activităților, a serviciilor incluse și a costului total, astfel încât turistul să își poată organiza vacanța în funcție de buget și de interese”, explică reprezentanții agenției.

În iulie 2026, existau 740 de Puncte Gastronomice Locale în 39 de județe. Tot atunci, 13 PGL-uri au fost recunoscute ca exemple de bună practică în cadrul rețelei „România Tradițiilor Creative”, la un eveniment organizat la Muzeul ASTRA din Sibiu. Gastronomia locală oferă pensiunilor posibilitatea de a construi experiențe care depășesc serviciul de cazare. 

„În spatele unei pensiuni agroturistice sunt, de multe ori, economiile și munca unei familii. Când scad rezervările, efectele ajung și la producătorul de brânzeturi, la legumicultor, la meșteșugar sau la ghidul local. De aceea, susținerea vacanțelor în România înseamnă și susținerea economiei satului românesc. Avem nevoie de vouchere de vacanță predictibile, de promovare constantă și de oferte care să-i dea turistului motive să rămână încă o noapte: o masă cu produse locale, o drumeție, un atelier, o poveste a locului. Gastronomia și ospitalitatea sunt atuuri pe care trebuie să le transformăm în experiențe bine organizate, ușor de găsit și de rezervat. Iar creșterea interesului turiștilor străini trebuie cultivată, fără să uităm că turistul român susține astăzi cea mai mare parte a acestui segment”, a explicat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel. 

Bucovina, Maramureș, Bran-Moeciu și zona Sibiului ocupă primele poziții între destinațiile rurale solicitate de români și străini, iar statisticile agenției BIBI Touroperator arată aceleași tendințe. Reprezentanții agenției au observat că rezervările se fac tot mai aproape de data plecării, prin solicitări de tip last minute. Este o tendință similară cu toate celelalte segmente ale pieței, inclusiv cu vacanțele în străinătate ale românilor, de anul acesta.

Agenția a mai observat, analizând comportamentul de consum al românilor, că o excepție o reprezintă pachetele pentru sărbători, în special Crăciunul și Revelionul, pentru care turiștii își asigură locurile cu luni înainte. Anul acesta, clienții solicită cel mai frecvent micul dejun, iar pentru pensiunile din zone mai izolate preferă demipensiune cu mese tradiționale sau cer informații despre accesul la Punctele Gastronomice Locale din apropiere. 

„Posibilitatea de a lua masa la destinație devine astfel un element important în alegerea cazării și în organizarea sejurului. Interesul se extinde și către activitățile din afara pensiunii. Plimbările cu trăsura și vizitele la ateliere meșteșugărești se regăsesc între experiențele opționale solicitate. Pentru operatorii locali, aceste preferințe reprezintă o oportunitate de a completa cazarea cu servicii care îi apropie pe turiști de viața și tradițiile autentice ale comunității”, a constatat agenția de turism care mai arată că ofertele care combină cazarea cu mese tradiționale, activități și experiențe locale pot susține atractivitatea destinațiilor și pot oferi motive pentru prelungirea șederii. 

Analiza mai arată că efectele trebuie urmărite în datele privind circulația turistică, alături de evoluția capacităților și a gradului de ocupare. Pentru pensiunile agroturistice, provocarea este transformarea acestor oportunități în rezervări și înnoptări.