Ce va face Nicușor Dan dacă pică Guvernul Mureșan. Președintele nu vrea alegeri anticipate

Șeful statului cere partidelor să negocieze și stabilește câteva repere pentru viitorul Executiv: menținerea direcției pro-occidentale, respectarea angajamentelor fiscale și alegerea unor miniștri credibili la Apărare și Externe.

Aflat la New York, unde participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Nicușor Dan a vorbit, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, atât despre criza guvernamentală de la București, cât și despre relația cu Statele Unite și problemele apărute la modernizarea sistemelor antiaeriene ale Armatei.

Nicușor Dan nu vrea dizolvarea Parlamentului

Întrebat ce va face dacă echipa propusă de Siegfried Mureșan nu primește votul de învestitură, președintele nu a ales între o nouă desemnare și declanșarea procedurii care ar putea conduce la alegeri anticipate.

Nicușor Dan a insistat, în schimb, asupra necesității unui dialog între partide, despre care spune că a lipsit în ultimele luni.

„Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc”, a declarat șeful statului.

În opinia sa, anticipatele ar prelungi cu câteva luni incertitudinea politică și economică, într-un moment în care cetățenii așteaptă încheierea crizei. Președintele consideră că soluția trebuie găsită prin negocieri între formațiunile parlamentare.

Nicușor Dan nu a precizat nici dacă, în eventualitatea unei noi desemnări, ar opta pentru un premier politic, un independent sau un tehnocrat. El a spus că, pentru moment, rămâne concentrat asupra celor zece zile pe care Siegfried Mureșan le are la dispoziție pentru a-și forma echipa și a cere votul Parlamentului.

Premierul desemnat încearcă să construiască un guvern susținut de PNL, USR și UDMR. Cele trei formațiuni nu dispun însă singure de majoritatea necesară, astfel că învestirea depinde de atragerea unor voturi suplimentare.

Când poate fi dizolvat Parlamentul

Respingerea Guvernului Mureșan nu conduce automat la alegeri anticipate. Constituția permite dizolvarea Parlamentului numai dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea unui guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.

Chiar și atunci, dizolvarea este o posibilitate, nu o obligație a președintelui. Înaintea unei asemenea decizii, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.

Nicușor Dan nu a spus câte desemnări ar mai face înainte de a lua în calcul anticipatele. A repetat însă că un nou scrutin ar fi dăunător în primul rând cetățenilor, pentru că ar prelungi starea de nesiguranță.

Condițiile puse viitorului Guvern

Înaintea întâlnirii cu Siegfried Mureșan, președintele a prezentat și principalele criterii după care va evalua programul de guvernare și lista miniștrilor.

Nicușor Dan a arătat că este interesat în mod special de persoanele propuse la conducerea Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Externe, instituții cu care președintele colaborează direct în domeniul politicii externe și al securității naționale.

„Astea sunt ministerele cu care lucrez în mod curent și mă interesează care sunt persoanele de acolo”, a declarat șeful statului.

Dincolo de componența Cabinetului, președintele urmărește două direcții majore: păstrarea orientării pro-occidentale a României și respectarea traiectoriei asumate pentru reducerea deficitului bugetar.

Miza este menținerea încrederii investitorilor și a instituțiilor care finanțează statul român. Criza politică și întârzierile reformelor pot pune presiune suplimentară asupra ratingului de țară și asupra costurilor la care România se împrumută. Agențiile internaționale de evaluare au avertizat deja că stabilitatea politică și disciplina fiscală sunt importante pentru menținerea calificativului de investiții.

Întrebat dacă îi va cere viitorului premier să nu majoreze taxele, Nicușor Dan a răspuns că nu a auzit ca introducerea unor noi impozite să fie avută în vedere.

Ce promite Siegfried Mureșan

Premierul desemnat a anunțat că programul său va continua o parte dintre măsurile Cabinetului condus de Ilie Bolojan, cu accent pe creșterea economică, investiții și stabilitatea finanțelor publice.

Printre obiectivele prezentate se află protejarea veniturilor, indexarea pensiilor și alocațiilor, păstrarea cotei unice și evitarea unor impozite noi în 2027. Programul mai prevede investiții în energie și infrastructură, digitalizarea administrației și reducerea treptată a poverii fiscale asupra muncii.

Mureșan a admis însă că eventualele majorări de pensii și salarii bugetare vor depinde de resursele disponibile la construirea bugetului pentru anul 2027.

România s-a oferit să împartă costurile prezenței militare americane

În același interviu, Nicușor Dan a vorbit despre analiza făcută de administrația Trump privind distribuirea trupelor americane în Europa. Potrivit președintelui, acest proces are termen în luna noiembrie și presupune un dialog tehnic cu statele europene.

România a răspuns întrebărilor transmise de partea americană și s-a oferit inclusiv să participe la costurile operațiunilor militare desfășurate pe teritoriul său.

„Noi ne-am făcut bine temele, am trimis răspunsul la toate întrebările tehnice pe care ni le-au pus”, a afirmat Nicușor Dan.

Bucureștiul așteaptă acum răspunsul Washingtonului, în timp ce discuțiile continuă. Consolidarea prezenței militare americane în România a fost analizată recent și în CSAT, care a calificat această prezență drept o investiție strategică în securitatea țării și în apărarea Flancului Estic al NATO.

La recepția oferită la New York de Donald Trump și Melania Trump, Nicușor Dan a avut o scurtă interacțiune cu președintele american și i-a transmis mesajul că „Statele Unite se pot baza pe România”.

Reacția președintelui după problemele sistemelor antidronă

Nicușor Dan a fost întrebat și despre cele două sisteme antiaeriene românești modernizate de Rheinmetall care nu au trecut testele de recepție.

„Se mai întâmplă. Este o procedură de recepție care se poate corecta”, a răspuns președintele.

România a trimis la începutul anului 2024 patru sisteme de apărare antiaeriană, formate din 24 de tunuri, pentru modernizare și adaptare la lupta împotriva dronelor. Primele două sisteme, însumând 12 tunuri, trebuiau livrate până la 15 aprilie 2026, însă testele au indicat probleme la unele subsisteme. Compania germană și-a asumat remedierea sau înlocuirea componentelor, iar autoritatea contractantă a aplicat penalități pentru întârziere.

Contractul-cadru a fost atribuit în decembrie 2023 de Romtehnica și are o valoare totală de aproximativ 328 de milioane de euro. Nicușor Dan a precizat că achiziția este anterioară programului european SAFE și a prezentat problemele descoperite drept deficiențe tehnice care pot fi corectate înaintea recepției finale, scrie Mediafax.