Membrii interimari ai CSAT ar putea primi drept de vot în cadrul ședințelor. Actuala reglementare nu prevede această posibilitate

Deputații umaniști Bogdan Ciucă și Gabriela Gavrilescu, împreună cu parlamentarii PSD Costel Dunavă și Petre Florin Manole propun modificarea legii de organizare și funcționare a CSAT, printr-un proiect legislativ aflat în consultare publică. Aceștia atrag atenția că forma actuală a legislației nu prevede posibilitatea ca persoanele care exercită temporar și interimar atribuțiile titularului unei funcții de conducere în cadrul unei instituții reprezentate în CSAT să poată exercita dreptul de vot în ședințele Consiliului, atunci când se iau decizii care privesc apărarea și securitatea națională. Proiectul propune repararea acestui vid legislativ, iar persoanele în cauză să poată vota astfel de decizii luate în cadrul ședințelor CSAT la care participă în mod legal.

La data de 21 septembrie 2026, la Camera Deputaților a fost înregistrată o propunere legislativă care vizează modificarea și completarea Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Propunerea este inițiată de mai mulți parlamentari de la PSD și PUSL, respectiv de către deputații Bogdan Ciucă, Grațiela Gavrilescu, Costel Dunavă și Petre Florin Manole, fostul ministru social-democrat al Muncii.

Aceștia explică în expunerea de motive care însoțește demersul legislativ că, în prezent, Legea nr. 415/2002 reglementează componența CSAT și stabilește membrii acestuia, fără a prevedea în mod expres posibilitatea exercitării dreptului de vot de către persoanele care exercită, în condițiile legii, atribuțiile funcției unui membru al CSAT în situația vacantării temporare a funcției, a suspendării titularului sau a ocupării funcției prin interimat.

Citește și: Decizii majore în CSAT: Planul de înzestrare a Armatei pentru următorul deceniu a primit undă verde 

Parlamentarii inițiatori precizează că articolul 8 din lege are, în forma actuală, un conținut unitar, nesegmentat prin alienate, conform căruia „în situația în care un membru al CSAT nu poate participa la ședință, el poate fi reprezentat, fără drept de vot, de înlocuitorul său legal”.

„Astfel, norma vizează, în forma actuală, o singură ipoteză, anume absența, ocazională, a titularului unei funcții de membru al CSAT de la o ședință determinată, titularul funcției rămânând, din punct de vedere juridic, în plenitudinea exercițiului mandatului său. Nu există o distincție la nivelul textului de lege între cele două ipoteze posibile: vacantarea temporară și situația în care funcția de membru nu are la momentul desfășurării ședinței un titular învestit, atribuțiile fiind exercitate pentru fiecare caz în parte de o persoană care asigură conducerea efectivă și integrală a instituției în cauză, fie că este vorba despre interimar, delegarea actului de conducere sau asigurarea conducerii de către un înlocuitor legal desemnat pe durata vacantării funcției”, se mai arată în expunerea de motive.

Capacitatea decizională este fracturată

Parlamentarii inițiatori subliniază că excluderea de la vot a persoanei care exercită integral, în temeiul legii, o funcție vacantă „contravine rațiunii care fundamentează instituția interimatului, anume asigurarea continuității depline a prerogativelor de autoritate publică, fără fracționarea capacității decizionale a instituțiilor implicate în securitatea națională”.

Mai mult, excluderea de la vot a reprezentantului care exercită integral funcția vacantă „privează întreg procesul bazat pe consens de contribuția decizională a unei instituții ale cărei atribuții pot avea înrâurire directă asupra aspectelor care fac obiectul votului, generând un risc de subreprezentare instituțională”.

Potrivit aceluiași document, în absența completării textului legal, „se pot genera dificultăți în funcționarea efectivă a Consiliului, în special în ipoteza în care una dintre funcțiile ai căror titulari sunt membri în CSAT este exercitată temporar de o altă persoană”.

Astfel, „deși persoana desemnată sau numită să exercite interimatul ori să preia atribuțiile titularului exercită, în fapt și în drept, atribuțiile funcției respective, cadrul legislativ actual nu reglementează în mod expres posibilitatea acesteia de a participa la procesul decizional în cadrul Consiliului Suprem de Apărare al Țării cu plenitudinea prerogativelor aferente funcției, inclusiv cu dreptul de vot”, se mai arată în această expunere de motive.

Situație excepțională și temporară

În aceste condiții, cei patru deputați umaniști și social-democrați propun, prin acest proiect de act normativ, modificarea și completarea Legii de bază, în sensul reglementării exprese a posibilității ca, în situația în care unul dintre membrii Consiliului Suprem de Apărare al Țării se află în imposibilitatea exercitării atribuțiilor funcției sau funcția respectivă este exercitată temporar prin interimat, persoana care îl reprezintă în mod legal să poată participa la ședințele Consiliului și să exercite dreptul de vot aferent funcției respective.

Dreptul la vot urmează, potrivit acestui proiect legislativ, să fie exercitat în mod excepțional și temporar de către persoana care exercită în mod legal atribuțiile funcției al cărei titular este membru al CSAT, numai pe perioada asigurării interimatului funcției.

„O asemenea soluție contribuie la asigurarea continuității activității Consiliului Suprem de Apărare al Țării, la garantarea reprezentării instituționale aferente a autorităților și instituțiilor membre ale Consiliului, la evitarea subreprezentării în procesul decizional și la consolidarea capacității de reacție și de decizie a statului în domenii ce privesc apărarea și securitatea națională”, conchid inițiatorii acestui proiect de act normativ.

Proiectul, în consultare publică până la finalul lunii viitoare

Proiectul legislativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărarea al Țării se află în consultare publică, potrivit fișei actului aflată la mapa dosarului legislativ, până pe data de 26 octombrie 2026.

Parlamentarii inițiatori nu au solicitat dezbaterea și votarea acestei legi în procedură de urgență.

Până în prezent, au fost solicitate de la Guvern emiterea unui punct de vedere, a unei solicitări de informare și a fișei financiare. De asemenea, proiectul așteaptă și avizele consultative de la Consiliul Economic și Social (CES), de la Consiliul Legislativ și, evident, de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar forul decizional va fi Senatul României.