Dragoș Pîslaru pleacă de la Palatul Victoria cu o tinichea de 500 de milioane de euro atârnată de coadă

Fostul ministru demis și interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, celebrul Dragoș Pîslaru, se laudă pentru activitatea sa la Guvern și se arată scandalizat de faptul că noua echipă guvernamentală, care a primit, ieri, votul de învestitură al Parlamentului, solicită un audit la MIPE, având ca obiect verificarea motivului pentru care s-au pierdut granturi de o jumătate de miliard de euro. Pîslaru ceartă, cu această ocazie, atât PSD, care a deschis un proces, cât și instanțele de judecată, care au admis cererea PSD, prin care a fost suspendată o hotărâre de guvern adoptată ilegal de către Executivul lui Ilie Bolojan. Fostul demnitar consideră decizia instanțelor și acțiunea PSD drept un „blocaj pentru MIPE”, în condițiile în care, demis fiind, fostul Executiv interimar nu avea voie să promoveze politici publice noi.

Afirmația halucinantă a fost făcută de Dragoș Pîslaru, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în preziua învestirii Guvernului Luca Niculescu, într-o postare autolaudativă făcută pe pagina sa de Facebook. Iar reacția sa a venit ca efect al unor poziții ale noilor guvernanți în timpul audierilor din comisiile parlamentare.

„Am văzut că în loc de o minimă decență în fața unor performanțe de necontestat legat de absorbția fondurilor europene, deja se discută de greaua moștenire și se cer audituri la sânge. În loc de replică, aș vrea să amintesc public câteva lucruri importante de știut, atât pentru politicienii care sunt interesați de conducerea MIPE, cât mai ales de publicul larg. În primul rând, la MIPE până acum cinci luni, PSD a avut doi secretari de stat, cu care am lucrat deschis și aveau acces la decizii și informații, așa încât este absurd să vii cu narativul de greaua moștenire acum, mai ales în condițiile în care guvernul nu a mai avut vreun drept de inițiativă legislativă pentru noi politici publice. Ideea de a lansa un audit și de a investiga așa-zisele întârzieri este deci o mascaradă politică, nimic mai mult”, scrie Dragoș Pîslaru.

Citește și Ministerul lui Pîslaru a cumpărat tensiometre, bocanci pentru construcții, jaluzele, 30 de kilograme de miere și 50 de kilograme de cafea

Scandalizat că PSD vrea audit

Acesta nu se oprește aici și vine cu o argumentație din care rezultă modul de înțelegere a respectării regulilor și a legislației în vigoare de către cel care a patronat, în calitate de ministru interimar, nu unul, ci două portofolii – Ministerul Muncii și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Concret, acesta scrie, în postarea citată, că „în al doilea rând, dacă ceva este întârziat, este culmea strict din cauza blocajului direct al PSD. Spre exemplu, PSD a atacat în instanță la Curtea de Apel București Hotărârea de Guvern 511/02.06.2026 care era necesară exclusiv pentru operaționalizarea granturilor SEE și norvegiene de circa 500 milioane de euro”.

„Prin suspendarea HG pe data de 3 august 2026, PSD a blocat efectiv activitatea MIPE ca Punct Național de Contact și ca Operator de Program. După ce suspendarea de 60 zile a încetat, întrucât PSD nu a depus acțiunea în anulare la timp, HG a reintrat în vigoare la începutul lunii octombrie.

Dar, spre stupefacția tuturor, PSD a depus o nouă cerere de suspendare care ar urma să fie judecată pe 21 octombrie tot de CAB. Prin urmare, în loc de audit, PSD ar putea să înceapă prin retragerea bețelor puse în roatele ministerului. Aș aprecia public un astfel de anunț imediat”, mai adaugă Pîslaru.

Nu avea dreptul să promoveze acea hotărâre

Practic, Dragoș Pîslaru ceartă atât PSD, cât și instanțele judecătorești că nu l-au lăsat să încalce legea. Reamintim că, în vara acestui an, PSD a atacat în justiție mai multe hotărâri adoptate de Guvernul interimar al lui Bolojan, pe motiv că acestea reglementau politici publice noi, lucru interzis de Constituție și de Codul Administrativ. Iar, fără excepție, aceste HG-uri au fost, în primă fază, suspendate de instanțele de judecată.

În acest sens, pe lista hotărârilor de guvern desființate de Curtea de Apel București se află și HG nr. 511/2026, care a modificat HG nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. 

„Jurnalul” a dezvăluit, la acel moment, că, prin aviz negativ, Consiliul Legislativ a constatat, în legătură cu acest act, că „potrivit Secțiunii 2.1 din Nota de Fundamentare, «sursa proiectului de act normativ» o constituie «prevederile Memorandumului de înțelegere între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Guvernul României pentru implementarea Mecanismului Financiar Norvegian 2021 – 2028», ambele semnate la data de 13 mai 2026”. Consiliul Legislativ semnalează că „până la data avizării proiectului, Memorandumul nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin ordin al ministrului de resort, condiție care, potrivit practicii consacrate și a prevederilor Legii nr. 594/2003 privind tratatele, este necesară pentru ca un instrument juridic internațional la care România este parte să producă efecte juridice în ordinea internă și să constituie temei legal pentru emiterea unui act normativ intern”. Prin urmare, arată Consiliul Legislativ, „proiectul de act normativ se fundamentează pe instrumente juridice internaționale care nu au avut publicitatea oficială în dreptul intern și care nu produc efecte juridice în ordinea juridică națională”.

Motivele care au stat la baza suspendării de către Curtea de Apel București a acestor hotărâri de Guvern, invocate de PSD, ca reclamant, se bazează pe semnalele trase de Consiliul Legislativ, la momentul avizării negative a acestor acte ale Executivului. Mai exact, „având în vedere că, în ședința comună din data de 5 mai 2026, Camera Deputaților și Senatul au retras încrederea Guvernului, prezentul proiect poate fi promovat în măsura în care se apreciază că sunt respectate dispozițiile articolului 110 alineat 4 din Constituția României, potrivit cărora «Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor 21 și 2 îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern», precum și cele ale articolului 37 alineat 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019, potrivit cărora «în cazul încetării mandatului sau în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege»”.

Citește și Ministerul Muncii cumpără zboruri „în interes profesional”. Printre destinații se află Kathmandu, Alger, Tunis, Baku și New Delhi

HG-ul face obiectul unui al doilea proces, vizând anularea actului

Nu este pentru prima dată când Dragoș Pîslaru reacționează în acest mod față de hotărârile judecătorești. Reamintim, în acest registru, litigiul Ministerului Muncii din această vară avut cu Federația SANITAS, în legătură cu demersurile nelegale făcute de Dragoș Pîslaru privind proiectul legii salarizării.

Revenind la HG 511/2026, invocată de Pîslaru pe Facebook, aceasta a fost suspendată de către Curtea de Apel București la data de 3 august 20265, în Dosarul nr. 4917/2/2026, până la pronunțarea pe fond a deciziei de anulare a respectivului act administrativ. Guvernul Bolojan a formulat, la acel moment, apel împotriva hotărârii Curții de Apel București, însă, la data de 26 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, în mod definitiv, acest apel.

La data de 5 octombrie 2026, PSD a formulat, la Curtea de Apel București, o nouă cerere, care face obiectul dosarului nr. 6359/2/2026, având ca obiect anularea HG nr. 511/2026. Primul termen de judecată în acest nou proces a fost stabilit pentru data de 9 noiembrie 2026.