România are nevoie de 15 milioane de euro în plus pentru promovare externă

Noul ministru al Economiei, Daniel Zamfir, a participat la evenimentul din Marea Britanie, iar marele câștig al acestui târg internațional a fost chiar faptul că Ministerul Economiei a reînceput să ia în calcul nevoia de promovare externă, după mulți ani de absență sau prezență foarte slabă la evenimentele cele mai importante. România nici măcar nu a avut un stand al ministerului de resort la propriile târguri de turism din ultimii doi ani, în timp ce alte țări s-au întrecut în a cumpăra spații cât mai mari și cât mai vizibile la Târgul de Turism al României, ceea ce a stârnit nemulțumirea multor reprezentanți ai mediului de afaceri. Acum se discută, după mulți ani, posibilitatea de alocare a unui buget suficient de mare pentru a face promovare turistică eficientă pe piețele externe, dar ar fi nevoie de 15 milioane de euro în plus față de bugetul de anul acesta – care oricum a fost mai mult decât dublu față de cele alocate în ultimii trei ani.

România nu se poate promova ca destinație turistică fără un buget adecvat. Absența de la evenimentele internaționale sau alocarea unor sume foarte mici pentru standuri minuscule și nesemnificative se explică prin refuzul guvernelor din ultimii ani de a aloca bugete adecvate pentru acest domeniu care ar putea ajuta economia României, pe termen lung. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a propus, de mulți ani, alocarea a cel puțin 10 milioane de euro anual, doar pentru promovarea externă, dar specialiștii spun că un buget cu adevărat satisfăcător ar fi dublu. Realitatea arată cu totul altfel: sumele cheltuite de statul român după anul 2018 de la bugetul central pentru promovarea turistică externă au fost între 5% și 10% din ceea ce ar fi fost nevoie: au fost ani când s-a investit puțin peste un milion de euro, iar media anuală a fost de două milioane de euro.

Cu o astfel de alocare bugetară, rezultatele așteptate nu puteau fi decât raportate la valoarea investiției. Astfel se explică ritmul foarte lent de creștere a activității de incoming (aducerea turiștilor străini în România). Mai mult, agențiile de turism și hotelierii români au trecut la promovarea destinației pe cont propriu, alocând sume importante din bugetele proprii, din mediul privat, pentru a putea face incoming.

Citește și: Cum arată campania spectaculoasă prin care imaginile cu Peleș și Transfăgărășanul se plimbă prin Sevilla 

Anul acesta s-a înregistrat o creștere în incoming, dar încă nu se poate spune dacă noile tendințe se datorează investiției în promovare de la bugetul de stat sau doar contractelor încheiate de operatorii privați pe piețele externe, prin eforturi proprii.

Totuși, pentru 2026, promovarea destinației turistice România a avut un buget alocat de 4,5 milioane de euro, mult mai mare decât media anuală din 2018 până anul trecut, care a fost de circa două milioane de euro. În perioada 2019-2023, bugetele anuale de promovare au fost de circa două milioane de euro. În anii pandemiei (2020-2021), activitățile de promovare externă și participările la târguri au fost aproape complet blocate sau reduse la minimum, sumele cheltuite efectiv fiind chiar mai mici. 

În 2024, bugetul pentru promovarea turistică a fost de numai 1,1 milioane de euro, iar anul trecut s-a ridicat din nou la circa două milioane de euro, în ciuda solicitărilor repetate ale patronatelor din industria ospitalității de a crește această sumă, chiar la 30 de milioane de euro, pentru a putea concura cu țările din regiune. 

Buget mai mare, dar tot insuficient

Pentru anul acesta, Ministerul Economiei a alocat 4,5 milioane de euro, dar asta s-a întâmplat într-un context politic defavorabil pentru USR care conducea ministerul în Guvernul Bolojan, iar cererea din partea miniștrilor USR pentru o sumă mai mult decât dublă a făcut parte doar din campania de imagine a partidului care urma oricum să iasă de la guvernare. 

Astfel se explică de ce au început să fie semnate contracte de participare la târguri internaționale foarte târziu, iar amenajarea standurilor României a fost o soluție de compromis, pentru a bifa prezența, fără să se urmărească obținerea celor mai bune rezultate. În acest fel s-a ajuns și la târgul de la Londra, de săptămâna trecută, cu un stand al României foarte mic și nesemnificativ, dar mulți reprezentanți ai agențiilor de turism din România și ai hotelierilor s-au declarat, totuși, mulțumiți de faptul că standul a existat și alocarea bugetară din partea statului le-a susținut activitatea. La succesul evenimentului pentru România s-a adăugat și prezența în standul de la Londra a noului ministru al Economiei, Daniel Zamfir, care astfel a arătat că turismul este un domeniu de maxim interes pentru noua strategie a ministerului.

Investim în imagine de 20 de ori mai puțin decât Croația

Bugetul cerut de ANAT – dar și de alte federații patronale, precum Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) – ar trebui să fie de cel puțin 20 de milioane de euro sau chiar 30, pentru a face față concurenței, având în vedere investițiile pe care le fac țările din jurul României. Țara noastră are un buget de promovare de 20 de ori mai mic decât cel al Croației și de 14 ori mai mic decât cel al Poloniei, conform unei analize date publicității de FIHR, în luna septembrie. Dacă România investește de 20 de ori mai puțin decât o destinație concurentă, nu ne putem aștepta la rezultate similare cu ale vecinilor – spun asociațiile patronale.

Pe lângă bugetul central administrat de minister, în perioada 2024-2026 au început să fie atrase și fonduri prin PNRR – aproximativ 40,9 milioane de lei (circa 8 milioane de euro) destinate Organizațiilor de Management al Destinației – OMD și s-au introdus taxe de promovare turistică la nivel local în marile orașe și stațiuni. 

Totuși, anul acesta nu s-au cheltuit nici măcar banii care erau alocați pentru marketing și promovare turistică. La prima conferință de presă organizată de ministrul Daniel Zamfir, acesta a arătat că din bugetul total al ministerului, de 230 de milioane de lei pentru Programul național de marketing și promovare turistică s-a cheltuit doar 16%.

Datele statistice arată, totuși, mai bine decât în anii precedenți: conform Institutului Național de Statistică și ANAT, numărul de turiști străini care au vizitat România în primele 9 luni ale anului a crescut, mai ales din iunie până în septembrie: +14,6% la sosiri și +15,5% la înnoptări. Conform datelor INS, turismul din România a înregistrat în septembrie 2026 a treia lună consecutivă de creștere a sosirilor și înnoptărilor, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini, iar după un început de an slab a urmat o revenire în iulie-septembrie care a marcat recuperarea satisfăcătoare a cererii pe parcursul sezonului, conform unei analize date publicității de Bibi Group4Travel. 

Mai mulți străini, mai puțini români

„Vremea bună din lunile de vară și evoluția pozitivă a incoming-ului ne dau motive de optimism pentru turismul românesc. În primele nouă luni, sosirile turiștilor străini au crescut cu 11,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă ritmul actual se menține, estimăm că România ar putea încheia anul cu aproximativ 2,85 de milioane de sosiri ale turiștilor străini. Prezența României la târgul de turism de la Londra reprezintă o oportunitate de a consolida această evoluție. Participarea ministrului, timp de două zile, și discuțiile cu reprezentanții altor țări pot contribui la dezvoltarea unor colaborări importante. Pentru ca potențialul turistic al României să se transforme în rezultate durabile, avem nevoie de măsuri concrete, de continuitate și de bugete de promovare adecvate”, a explicat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte Bibi Group4Travel. 

Evoluția pozitivă a sosirilor și înnoptărilor străinilor oferă însă un sprijin important pentru rezultatul general al turismului românesc.

Totuși, această evoluție nu a fost însă suficientă pentru a compensa integral scăderile anterioare de pe segmentul turiștilor români. În primele nouă luni din 2026, creșterea sosirilor și înnoptărilor turiștilor străini a compensat scăderea înregistrată la turiștii români. Astfel, pe total, sosirile au crescut cu 1,2%, iar înnoptările – cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025. În septembrie 2026, structurile de cazare din România au înregistrat 1.321.800 de sosiri și 2.808.700 de înnoptări, în creștere cu 4,8%, respectiv cu 3,6% față de septembrie 2025. 

Sosirile turiștilor români au crescut cu 2,6%, de la 987.700 la 1.013.300, iar înnoptările acestora au avansat cu 2%, de la 2.175.300 la 2.218.500. Cu alte cuvinte, luna septembrie a adus 25.600 de sosiri și 43.200 de înnoptări suplimentare pentru segmentul intern. 

În aceeași perioadă, turiștii străini au avut un ritm de creștere mai rapid: sosirile au urcat cu 12,7%, de la 273.800 la 308.500, iar înnoptările cu 10,4%, de la 534.500 la 590.200. Aportul lor a fost de 34.700 de sosiri și 55.700 de înnoptări suplimentare, reprezentând peste jumătate din creșterea totală a lunii. Dar în primele 9 luni ale acestui an se constată că această creștere a numărului de turiști străini compensează scăderea înregistrată în statistici pentru turiștii români în țară. Modul în care a evoluat situația sosirilor și înnoptărilor în unitățile de cazare din România arată partea pozitivă a noilor tendințe, pentru că activitatea de incoming este similară celei de export, ceea ce înseamnă că România a câștigat mai mulți bani veniți din afara țării, prin creșterea numărului de turiști străini, chiar dacă numărul românilor a scăzut. 

Dar nu înseamnă că România poate renunța la voucherele de vacanță care au stimulat turismul intern pentru români, din 2018 până în prezent, susținând inclusiv industriile conexe, cu beneficii pentru colectarea banilor la bugetul statului. Tocmai de aceea, revenirea la o valoare crescută a voucherelor de vacanță și creșterea numărului de beneficiari, inclusiv prin extindere la mediul privat, se discută acum, cu mediul de afaceri și cu membrii Guvernului, pentru o alocare bugetară mai mare, în 2027.