Frunzele uscate, „aurul” grădinii: cum faci compost și mulci din ele. Amenzi uriașe pentru arderea lor

Frunzele uscate sunt însă una dintre cele mai valoroase resurse ale grădinii: din ele faci compost, mulci pentru straturi și chiar adăpost de iarnă pentru plante și animale. Iată ce faci cu ele, pas cu pas.

Frunzele căzute toamna nu sunt gunoi. Ele conțin nutrienții pe care copacul i-a scos din sol pe parcursul anului, iar dacă îi lași să se întoarcă în pământ, îți îmbogățesc grădina fără să cumperi nimic. Două lucruri nu ar trebui să faci cu ele: să le arunci la gunoi amestecate cu deșeurile menajere sau să le dai foc.

De ce nu e voie să arzi frunzele

Arderea frunzelor, a crengilor și a resturilor vegetale în curte e interzisă. Ordonanța de urgență 92/2021 privind regimul deșeurilor interzice „incendierea oricărui tip de deșeu”, iar resturile vegetale din grădină intră în categoria biodeșeurilor.

Amenzile au fost majorate prin Legea 17/2023:

• persoane fizice: între 30.000 și 45.000 de lei;
• firme: între 50.000 și 70.000 de lei.

Amenda se dă chiar dacă focul nu se extinde și nu face nicio pagubă. Dacă arderea afectează mediul sau sănătatea oamenilor, legea prevede și răspundere penală: închisoare de la unu la cinci ani sau amendă penală. Poate controla Garda de Mediu, dar și poliția locală, primăria, poliția sau jandarmeria.

Singura excepție sunt situațiile în care autoritățile dispun arderea pentru combaterea unor boli sau dăunători ai plantelor.

Dincolo de amendă, fumul de la frunze conține particule fine și monoxid de carbon. Fumul îi afectează mai ales pe copii, pe vârstnici și pe cei cu astm sau alte boli respiratorii, iar în cartierele de case ajunge direct în curțile și ferestrele vecinilor.

Cum se face compost din frunze uscate

Compostul e cea mai bună soluție pentru frunze. Frunzele sunt bogate în carbon, dar sărace în azot: potrivit Universității Cornell, raportul carbon-azot al frunzelor e între 40 și 80 la 1, în timp ce un compost bun are nevoie de aproximativ 30 la 1. De aceea, frunzele singure se descompun greu și trebuie amestecate cu materiale bogate în azot.

Pașii:

• Mărunțește frunzele. Cu cât bucățile sunt mai mici, cu atât se descompun mai repede. Poți trece peste ele cu mașina de tuns iarba sau le poți pune într-un butoi și le tai cu trimmerul.
• Amestecă-le cu materiale „verzi”, bogate în azot: iarbă proaspăt tăiată, resturi de legume și fructe din bucătărie, zaț de cafea, bălegar de la animale ierbivore. O regulă simplă e să pui cam două-trei părți de frunze la o parte de materiale verzi.
• Construiește grămada în straturi. Specialiștii de la Universitatea de Stat din Iowa recomandă straturi de 15–20 de centimetri de resturi vegetale, acoperite cu câte 2–3 centimetri de pământ sau compost vechi, până la o înălțime de aproximativ un metru și jumătate.
• Menține grămada umedă, cam cât un burete stors. Dacă e prea uscată, ud-o; dacă e prea udă, adaugă frunze uscate.
• Întoarce compostul cam o dată la două săptămâni, ca să intre aer. Fără aer, compostul începe să miroasă urât.

În funcție de cât de des îl întorci și de vreme, compostul e gata în câteva luni până la un an. Îți dai seama că e gata când e închis la culoare, sfărâmicios și miroase a pământ de pădure.

Varianta fără efort: „pământul de frunze”. Dacă nu ai timp de compost, umple saci de rafie sau saci menajeri cu frunze umede, fă câteva găuri în ei și lasă-i într-un colț al curții. În unul-doi ani, frunzele se transformă într-un pământ fin și afânat, foarte bun pentru răsaduri și pentru ghivece.

Ce frunze nu pui la compost:

frunzele de nuc, care conțin juglonă, o substanță care încetinește creșterea multor plante din grădină, de exemplu roșiile;
frunzele bolnave, cu pete, mucegai sau rugină. Compostul făcut acasă nu se încălzește suficient cât să distrugă agenții patogeni, așa că bolile s-ar întoarce în grădină anul viitor.

Mulci din frunze

Mulciul e un strat de material organic pus peste pământ, în jurul plantelor. Frunzele uscate sunt un mulci gratuit și foarte bun.

Ce face mulciul din frunze:

• protejează rădăcinile de îngheț iarna;
• păstrează umezeala în pământ vara, așa că uzi mai puțin;
• oprește buruienile să răsară, pentru că nu primesc lumină;
• se descompune treptat și hrănește solul, atrăgând râmele.

Cum îl pui:

• Mărunțește frunzele înainte. Frunzele întregi, mai ales cele mari, se lipesc între ele într-un strat compact care nu lasă apa și aerul să treacă.
• Așază un strat de 5–10 centimetri pe straturile de legume goale, în jurul arbuștilor, al trandafirilor sau la baza pomilor.
• Lasă câțiva centimetri liberi în jurul tulpinilor și trunchiurilor, ca să nu putrezească scoarța.

Pe gazon: nu lăsa un strat gros de frunze întregi peste iarbă, pentru că o sufocă și favorizează mucegaiul. Dacă treci peste ele cu mașina de tuns iarba, de două-trei ori, bucățile mărunte cad printre fire și hrănesc gazonul. Un studiu al Universității de Stat din Michigan a arătat că, după trei ani în care frunzele au fost tocate direct pe gazon, păpădiile și buruienile au aproape dispărut.

La ce se mai pot folosi frunzele uscate

1. Adăpost de iarnă pentru plantele sensibile. Un strat gros de frunze peste rădăcinile de dalii, crini, trandafiri sau căpșuni le protejează de îngheț. Morcovii și păstârnacul pot rămâne în pământ peste iarnă sub o pernă de frunze.
2. Rezervă pentru compostul de la vară. Primăvara și vara ai iarbă și resturi verzi din belșug, dar îți lipsesc materialele uscate. Păstrează câțiva saci de frunze uscate și adaugă-le treptat.
3. Umplutură pentru straturile înălțate. Frunzele puse la baza unui strat înălțat, sub pământ, se descompun în timp și hrănesc plantele de deasupra. Așa umpli stratul mai ieftin.
4. Adăpost pentru animalele folositoare. O grămadă de frunze lăsată într-un colț ferit al curții devine adăpost de iarnă pentru arici, broaște, gărgărițe și alte insecte care mănâncă dăunătorii grădinii.
5. Așternut pentru animale. Frunzele uscate pot fi folosite ca așternut în coteț sau în cușca iepurilor, iar după aceea merg direct la compost.
6. Pentru compostul de ghivece. Pământul de frunze descompus e un ingredient excelent pentru amestecul de flori de interior și pentru răsaduri.

Dacă nu ai unde să faci compost, nu arunca frunzele în pubela de menajer și nu le lăsa pe marginea drumului. Întreabă la primărie sau la firma de salubritate: multe localități au colectare separată a deșeurilor verzi toamna, cu saci speciali sau la anumite date.