De ce ajungem să iubim cafeaua amară, deși la început nu ne place. Descoperirea surprinzătoare despre intestin și creier
De ce ajungem să bem cafeaua fără zahăr, deși la început ni se pare prea amară? Cum se face că un gust pe care îl respingem în copilărie sau la primele încercări devine, în timp, unul dintre preferatele noastre? Răspunsul s-ar putea să nu fie doar în papilele gustative, ci și în intestin.
O cercetare realizată de oamenii de știință de la Universitatea California din San Francisco (UCSF), publicată pe 4 noiembrie 2026 în revista științifică Nature, aduce noi explicații despre felul în care se formează preferințele alimentare. Studiul, coordonat de neurologul Zachary Knight împreună cu James Grove, identifică un circuit de comunicare între intestin și creier care influențează modul în care învățăm să apreciem anumite alimente, explică Mondosanita.
Descoperirea arată că gustul nu este singurul criteriu care ne determină să preferăm un aliment. Contează și ceea ce se întâmplă în organism după ce îl consumăm.
Cum ne învață intestinul să iubim gustul amar al cafelei
Explicația cercetătorilor are legătură cu dopamina, substanță chimică produsă în creier și asociată cu motivația, recompensa și învățarea.
Până acum, dopamina era analizată în special prin prisma reacțiilor rapide ale creierului la experiențe plăcute. Noua cercetare atrage însă atenția asupra unui mecanism mai lent, prin care organismul transmite informații despre ceea ce se întâmplă după consumul alimentelor.
Mai exact, atunci când mâncăm sau bem ceva, anumite celule senzoriale din intestin detectează nutrienții care ajung în sistemul digestiv, inclusiv zaharurile și grăsimile. Aceste informații sunt transmise creierului, unde pot declanșa un răspuns dopaminergic de durată.
Semnalul poate continua timp de mai multe minute și contribuie la procesul prin care creierul învață să asocieze un anumit gust cu efectele produse de aliment în organism.
Cu alte cuvinte, nu ne place un aliment doar pentru că are un gust bun. Creierul poate ajunge să îl aprecieze și pentru ceea ce îi oferă organismului după ce îl consumăm.
Acest mecanism ar putea explica de ce unele gusturi care inițial ni se par neplăcute devin, treptat, atractive.
Citește și Bei cafea în fiecare zi? Cercetătorii au descoperit ce se întâmplă în intestin și cum sunt influențate bacteriile digestive
Ce au descoperit cercetătorii în experimentele pe șoareci
Pentru a înțelege mai bine legătura dintre intestin și creier, echipa coordonată de Zachary Knight a realizat o serie de experimente pe șoareci.
Cercetătorii au introdus direct în stomacul animalelor soluții cu zahăr sau preparate bogate în grăsimi. Procedura le-a permis să analizeze reacția organismului la nutrienți fără ca rezultatele să fie influențate de gustul alimentelor.
Experimentele au evidențiat o activitate dopaminergică prelungită într-o regiune a creierului numită amigdala bazolaterală anterioară. Aceasta are un rol important în procesarea emoțiilor și în învățarea asocierilor dintre anumite experiențe și consecințele lor.
Rezultatele au devenit și mai interesante atunci când oamenii de știință au intervenit asupra circuitului identificat.
Atunci când au întrerupt comunicarea dopaminergică respectivă, șoarecii au continuat să mănânce normal, dar și-au pierdut capacitatea de a învăța să asocieze un gust nou cu aportul ulterior de calorii.
În schimb, când cercetătorii au activat artificial fibrele dopaminergice din regiunea cerebrală respectivă, animalele au început să prefere un anumit gust chiar și în absența unui aport caloric real.
Astfel, experimentele au demonstrat că acest circuit joacă un rol important în formarea preferințelor alimentare la animale.
Citește și Nu doar cofeina contează! Ce se întâmplă în intestin după ce bei cafea și de ce varianta decofeinizată i-a surprins pe cercetători
Se întâmplă același lucru și în creierul oamenilor?
O întrebare importantă a fost dacă mecanismul identificat la șoareci există și la oameni.
Pentru a investiga această posibilitate, cercetătorii au analizat și rezultatele unor studii anterioare de neuroimagistică.
Un experiment PET realizat pe 13 bărbați a arătat că administrarea unui milkshake era asociată cu eliberarea de dopamină în aceeași regiune cerebrală, în special în emisfera stângă.
Un alt studiu, în care 38 de adulți au fost examinați prin rezonanță magnetică funcțională după consumul de glucoză, a identificat o creștere a activității în aceeași zonă a creierului.
Aceste observații susțin ipoteza că un mecanism asemănător ar putea funcționa și la oameni.
Totuși, există o distincție importantă: cercetarea nu demonstrează direct că acest circuit ne face să iubim cafeaua amară.
Experimentele oferă indicii despre modul în care se formează preferințele alimentare, iar legătura cu gustul cafelei reprezintă o posibilă explicație bazată pe acest mecanism.
De ce ajungem să bem cafeaua fără zahăr, deși inițial nu ne place
Cafeaua este un exemplu interesant pentru felul în care preferințele noastre se pot modifica în timp.
Gustul său amar este determinat de mai mulți compuși naturali, iar pentru persoanele care nu sunt obișnuite cu această băutură, prima experiență poate fi neplăcută.
În plus, cafeaua conține cofeină, o substanță care stimulează sistemul nervos central și influențează starea de vigilență.
Pe măsură ce consumăm cafea, creierul poate învăța să asocieze aroma și gustul acesteia cu efectele care urmează: senzația de energie, trezirea mai ușoară dimineața și ritualul familiar al unei pauze.
Astfel, ceea ce se schimbă nu este neapărat gustul cafelei, ci modul în care creierul îl interpretează.
Un aliment sau o băutură care inițial provoacă o reacție de respingere poate deveni atractivă prin repetarea experienței și prin asocierea gustului cu efecte considerate plăcute.
Această explicație nu înseamnă că dopamina este singurul factor responsabil pentru preferința față de cafea. Contează și obișnuința, experiențele personale, sensibilitatea individuală la gusturile amare și efectele cofeinei.
Citește și Bei cafea în fiecare zi? Iată ce se întâmplă, de fapt, cu ficatul tău
Ce legătură are descoperirea cu pofta de dulciuri și alimentele grase
Cercetarea de la Universitatea California din San Francisco ar putea avea implicații care depășesc simpla explicație a preferinței pentru cafea.
Circuitul dintre intestin și creier ar putea contribui la înțelegerea motivului pentru care unele persoane dezvoltă o atracție puternică față de alimentele bogate în zahăr și grăsimi.
Dacă organismul transmite creierului semnale care influențează modul în care evaluăm alimentele consumate, atunci preferințele alimentare nu sunt rezultatul exclusiv al gustului sau al voinței.
Oamenii de știință iau în calcul și posibilitatea ca aceste mecanisme să devină importante în cercetarea viitoare a obezității și a comportamentului alimentar.
Printre ipotezele discutate se află și o posibilă legătură cu medicamentele care acționează asupra receptorilor GLP-1, utilizate în tratamentul obezității și diabetului de tip 2. Aceste medicamente influențează inclusiv semnalele implicate în reglarea apetitului.
Deocamdată, însă, această posibilă conexiune nu a fost demonstrată prin studiul publicat în Nature. Nu există niciun tratament validat care să modifice selectiv preferințele alimentare prin intervenția asupra circuitului identificat.
Gusturile nu sunt fixe. Creierul învață ce îi place
Una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetării este că preferințele alimentare nu sunt întotdeauna stabilite definitiv de la prima experiență.
Felul în care percepem un aliment este influențat atât de gustul propriu-zis, cât și de informațiile pe care organismul le transmite creierului după consum.
De aceea, cafeaua neagră, măslinele, anumite brânzeturi sau alte alimente cu gusturi intense pot deveni preferate după o perioadă de acomodare.
Studiul nu oferă o explicație definitivă pentru fiecare preferință alimentară, dar scoate în evidență un mecanism fascinant: intestinul și creierul comunică permanent, iar această conversație poate influența inclusiv ceea ce ajungem să considerăm gustos.
Citește și Cafeaua sau ceaiul: care este mai sănătos pentru organism? Cercetătorii au un răspuns surprinzător
Citește pe Antena3.ro
Primele imagini cu șoferul acuzat că a lovit-o cu mașina de gunoi pe eleva de 17 ani găsită moartă pe Șoseaua Mihai Bravu din București