Achiziția de 39 de milioane de doze Pfizer – incompetență sau slugărnicie? România plătește scump

Ministrul Sănătății acuză guvernul Cîțu de haos în pandemia COVID-19

Într-o intervenție explozivă la Antena 3 CNN, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a dezvăluit detalii șocante despre achiziția record de vaccinuri Pfizer din mai 2021, sub guvernul Florin Cîțu. Acuzațiile sale vizează direct deciziile luate atunci, pe care le cataloghează drept „incompetență sau slugărnicie”. Contextul pandemiei era tensionat, cu valul patru al COVID-19 lovind România crunt, dar ministrul actual sugerează că România s-a trezit prinsă într-o capcană contractuală costisitoare.

„Cantitatea de 39 de milioane de doze nu are niciun fundament medical sau din punctul de vedere al sănătății publice de la acel moment. Este evident asta”, a tunat Rogobete, subliniind disproporția dintre nevoile reale ale populației și volumul uriaș comandat. România, cu o populație de circa 19 milioane de locuitori, ar fi avut nevoie de maximum 38 de milioane de doze pentru a vaccina toți cetățenii cu două doze, dar realitatea a fost mult mai modestă: rata de vaccinare a stagnat sub 40% chiar și la doi ani distanță.

Cum s-a activat „aprobarea tacită” care a costat sute de milioane

Rogobete a detaliat mecanismul prin care România a fost obligată să accepte contractul. „Comisia Europeană și compania trimiteau, concret, au trimis în mai 2021 oferta pentru un nou contract. Adică, al treilea contract. Cu o cantitate de 39 de milioane de doze. România a avut termen până în 17 mai 2021 să spună da sau nu. România a ales să nu spună nimic. Drept dovadă s-a considerat aprobare tacită și s-a activat contractul”, a explicat ministrul.

La acel moment, Ioana Mihăila era ministrul Sănătății, iar Florin Cîțu ocupa fotoliul de premier. Decizia de tăcere a declanșat un scandal guvernamental major, culminând cu demisia ministrului de Finanțe, Dan Vîlceanu, care s-a opus vehement achiziției. „În Guvernul României, la momentul respectiv, cred că doamna Mihaela era ministrul sănătății, domnul Cîțu premier, numai că a fost un adevărat scandal care s-a lăsat cu plecarea din funcție a ministrului de Finanțe care a spus, stop, eu nu sunt de acord, nu ne trebuie aceste doze”, a adăugat Rogobete.

Această „aprobare tacită” a devenit un blestem pentru România, Polonia și Ungaria, care au refuzat ulterior să preia dozele nefolosite. Pfizer a dat în judecată cele trei țări la finalul anului 2023, iar miercuri, instanța a decis: România pierde procesul și trebuie să plătească 600 de milioane de euro. Suma reprezintă o lovitură financiară grea pentru bugetul național, echivalentă cu investiții esențiale în spitale sau infrastructură medicală.

„Incompetență sau slugărnicie?” – Întrebarea care zguduie clasa politică

Rogobete nu s-a oprit la fapte, ci a mers mai departe cu acuzații personale. „Față de cei care au făcut contractul-cadru mare. Probabil că da. Este doar părerea mea”, a răspuns el când a fost întrebat cui se referă „slugărnicia”. Declarațiile sale ridică semne de întrebare majore despre lobby-ul farmaceutic european și influența sa asupra deciziilor naționale în toiul crizei sanitare.

Scandalul vaccinurilor Pfizer nu este unul izolat în istoria pandemiei românești. România a cumpărat inițial 6,2 milioane de doze prin contractul european din 2020, apoi alte 10 milioane în primul trimestru 2021, dar al treilea contract a fost cel care a dus la supraproducție. Milioane de doze au expirat în depozite, în timp ce campania de vaccinare bâjbâia din cauza ezitărilor publice și a logisticii defectuoase. Criticii acuză acum că prioritatea a fost păstrarea aparențelor UE, nu nevoile reale ale românilor.

Dosarul DNA: Un scandal care nu se închide

Referitor la răspunderea penală, Rogobete a confirmat că justiția lucrează activ. „Este deja un dosar în curs la DNA, inclusiv săptămâna trecută am transmis un nou set de documente care a fost solicitat. Să știți că au fost cerute și anul trecut și periodic au fost cerute noi documente și noi înscrisuri, ceea ce mă face să înțeleg că dosarul nu este închis într-un sertar ci se lucrează la el”, a precizat ministrul.

Procurorii anticorupție analizează acum dacă au existat abuzuri în serviciu, neglijență gravă sau chiar foloase necuvenite în negocierile cu Pfizer. Dosarul, deschis încă din 2022, a primit constant noi probe, inclusiv contractele negociate la nivel european. Experții estimează că pierderea de 600 de milioane de euro ar putea genera anchete suplimentare la nivel UE, cu implicații pentru foști oficiali români.