Adolescenții mor în număr alarmant de mare din cauza sinuciderilor, drogurilor și bolilor

Studiul Global Burden of Disease a urmărit 375 de boli și leziuni și 88 de factori de risc în funcție de vârstă și sex, atât la nivel regional, cât și național, pentru 204 de țări și teritorii între 1990 și 2023, fiind cea mai cuprinzătoare cercetare de acest gen.

Studiul a constatat că speranța medie de viață la nivel global în 2023 era cu peste 20 de ani mai mare decât în 1950, toate cele 204 de țări și teritorii raportând scăderi ale ratelor de mortalitate.

Ratele globale ale speranței de viață au revenit la nivelurile dinaintea pandemiei, de aproximativ 76 de ani pentru femei și 71 de ani pentru bărbați, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 20 de ani față de 1950, relatează The Independent.

Cu toate acestea, studiul a avertizat asupra unei „crize emergente” a ratelor ridicate de mortalitate în rândul adolescenților și tinerilor adulți.

În America, principalele cauze sunt sinuciderile și consumul de droguri și alcool, în timp ce în Africa subsahariană, bolile infecțioase și accidentele neintenționate sunt responsabile pentru creșterea deceselor în rândul tinerilor.

Între 2011 și 2023, America de Nord, cu venituri ridicate, a înregistrat cea mai mare creștere a deceselor în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani, în principal din cauza sinuciderilor, supradozelor de droguri și consumului ridicat de alcool.

America de Nord, Europa de Est și Caraibe au înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului de decese în grupa de vârstă 5-19 ani în aceeași perioadă.

Decesele infantile au scăzut mai mult decât în orice altă grupă de vârstă, Asia de Est înregistrând cea mai mare scădere, de 68%, a ratei mortalității în grupa de vârstă sub cinci ani, datorită unei alimentații mai bune, vaccinurilor și sistemelor de sănătate mai puternice.

Mortalitatea în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani din Africa subsahariană a fost mai mare decât se estimase anterior pentru perioada 1950-2021.

Creșterea a fost probabil determinată de ratele ridicate de infecții respiratorii și tuberculoză, alte boli infecțioase și leziuni accidentale.

„Zeci de ani de eforturi pentru a reduce decalajul din regiunile cu venituri mici și inegalități persistente în materie de sănătate riscă să fie zădărnicite din cauza recentelor reduceri ale ajutorului internațional”, a declarat Emmanuela Gakidou, autoare a studiului realizat de Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății.

„Aceste țări depind de finanțarea globală a sănătății pentru îngrijiri medicale primare, medicamente și vaccinuri care salvează vieți. Fără aceasta, decalajul se va adânci cu siguranță”.

Bolile netransmisibile, cum ar fi afecțiunile cardiace, accidentele vasculare cerebrale și diabetul, reprezintă în prezent aproape două treimi din mortalitatea și morbiditatea totală la nivel mondial.

După ce a devenit principala cauză de deces în 2021, COVID-19 a coborât pe locul 20 în 2023, punând bolile cardiace ischemice și accidentele vasculare cerebrale din nou în fruntea listei.

Aproape jumătate din toate cazurile de deces și dizabilitate ar putea fi prevenite prin modificarea unor factori de risc cheie, cum ar fi reducerea nivelului ridicat al zahărului din sânge și a indicelui de masă corporală ridicat.

„Creșterea rapidă a populației îmbătrânite la nivel mondial și evoluția factorilor de risc au inaugurat o nouă eră de provocări globale în domeniul sănătății”, a remarcat Christopher Murray, un alt autor al studiului de la IHME.

Dovezile prezentate în studiu au fost un semnal de alarmă, a spus el, îndemnând guvernele și liderii din domeniul sănătății să „răspundă rapid și strategic la tendințele îngrijorătoare care remodelează nevoile de sănătate publică”.

Cercetarea a constatat că aproape jumătate din povara globală a deceselor și bolilor în 2023 era atribuibilă unui număr de 88 de factori de risc prevenibili.

Acești factori includ în principal hipertensiunea arterială, poluarea aerului, fumatul, nivelurile ridicate de glucoză în sânge, greutatea scăzută la naștere, indicele de masă corporală ridicat, colesterol LDL ridicat, disfuncții renale, tulburări de creștere la copii și expunerea la plumb.

Tulburările de sănătate mintală au crescut, de asemenea, în mod semnificativ, tulburările de anxietate crescând cu 63% și tulburările depresive cu 26% în perioada studiată.

Concluziile lor evidențiază necesitatea urgentă ca factorii de decizie politică să extindă prioritățile în materie de sănătate dincolo de reducerea mortalității infantile, pentru a include adolescenții și tinerii adulți.

(sursa: Mediafax)