Coșmarul premierului s-a adeverit: Verdictul CCR pentru „reforma” lui Bolojan privind pensiile magistraților: Curat neconstituțional!

Ieri, după două amânări succesive, instanța de contencios constituțional a decis, cu o majoritate de 5 la 4, să admită obiecția de neconstituționalitate formulată de către Înalta Curte de Casație și justiție, declarând legea pentru care premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului ca fiind neconstituțională. Până la ora închiderii ediției, CCR nu a publicat minuta deciziei, însă, pe surse, s-a aflat că această decizie vizează motive extrinseci de neconstituționalitate, judecătorii neintrând pe fondul legii, ci s-au legat de faptul că Guvernul a transmis Parlamentului această lege fără să fi așteptat să primească avizul obligatoriu de la CSM. Interesant este că atacurile la adresa Curții au reapărut imediat după ce s-a aflat de această decizie, un partid aflat la Guvernare, USR, amenințând chiar cu un referendum pentru modificarea Constituției, astfel încât, pe viitor, CCR să nu mai poată trânti o astfel de lege.

Ceea ce majoritatea juriștilor și mai ales a specialiștilor în drept constituțional au anticipat s-a și întâmplat ieri. Curtea Constituțională a decis să admită obiecția de neconstituționalitate formulată de către Înalta Curte de Casație și Justiție și au constatat că legea privind modificarea regimului pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, trecută de Parlament, la data de 1 septembrie 2025, prin angajarea răspunderii Guvernului, este neconstituțională în ansamblul său.

Până la ora închiderii ediției, minuta acestei decizii nu fusese încă redactată, astfel încât doar pe surse există informația conform căreia judecătorii CCR nu au intrat pe fondul legii criticate de către Înalta Curte, ci au analizat motivele extrinseci, legate de forma acestui act normativ. În aceste condiții, Curtea Constituțională a constatat ceea ce au reclamat atât Consiliul Legislativ, înainte de trimiterea textului în plen, cât și de instanța supremă, în acțiunea de la CCR, și anume că Guvernul nu a respectat legea și nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În aceste condiții, obligația legală și constituțională nu a fost respectată, astfel încât legea nu putea trece de controlul de constituționalitate. 

Consiliul Legislativ și ÎCCJ au atras atenția asupra greșelii făcute

Povestea acestui aviz al CSM a fost reclamată încă de la debutul pachetului de „reformă” și a generat un adevărat schimb dur de replici între reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii și cei ai Executivului. Motivul, s-a cerut, inițial, un punct de vedere de la CSM, pe măsuri care nu se regăsesc în textul final al proiectului de lege adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului, ceea ce face ca avizul CSM să nu fi existat. Chiar dacă ar fi existat un aviz, el ar fi analizat un text total diferit de cel care a devenit lege și care a fost atacat de către Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea Constituțională.

Mai mult, în avizul negativ acordat de către Consiliul Legislativ se reclamă și încălcarea flagrantă a normelor de tehnică legislativă în redactarea atât a proiectului de lege în discuție, cât și a expunerii de motive care a însoțit-o. Din documentele atașate proiectului de lege pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, „nu rezultă faptul că acesta a fost avizat de către Consiliul Superior al Magistraturii”. „Conform articolului 133 alineat 1 din Constituție, CSM este garantul independenței justiției, iar potrivit articolului 39 alineat 3 din Legea nr. 305/2022, Plenul CSM avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”, arată Consiliul Legislativ. Aceste aspecte țin, de asemenea, de forma legii, nu de fondul ei. 

Majoritate de 5 la 4

Cu o majoritate de cinci judecători la patru, Curtea a decis să admită că legea este neconstituțională, doar pentru aceste motive care țin strict de forma de adoptare. Însă, așa cum se reține atât în avizul Consiliului Legislativ, cât și în contestația formulată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, există suficiente motive ca legea să pice, în cazul în care va ajunge în aceeași formă să fie din nou supusă unui control de constituționalitate, inclusiv pe fondul ei.

Se reclamă, în principal, încălcarea de către inițiator și de către legiuitor a întregii jurisprudențe a Curții Constituționale în materie. Se arată că nu există un impact economic și că nu există o justificare financiară pentru astfel de măsuri preconizate. Iar cel mai important aspect de neconstituționalitate constă în faptul că legea nu putea fi admisă, deoarece ea trebuia să intre în vigoare la data de 1 octombrie 2025, pentru a se respecta calendarul reglementat cu privire la vârsta de pensionare, ceea ce este imposibil, având în vedere că deja ne aflăm în data de 21 octombrie 2025.

Chestiunea legitimității, neelucidată încă

Tot până la închiderea ediției, nu a fost formulat de către premierul Ilie Bolojan niciun punct de vedere cu privire la această decizie a Curții Constituționale. Șeful Executivului a declarat, în mai multe rânduri, în ultimele luni, că, dacă această lege a pensiilor magistraților nu trece de CCR, atunci Guvernul își pierde legitimitatea. Existau chiar informații potrivit cărora Ilie Bolojan ar fi urmat să demisioneze în caz de eșec. 

Acest eșec, însă, este caracterizat într-o singură frază, de către avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care afirmă că „Guvernul și Ilie Bolojan, în special, au dat dovada de un amatorism vecin cu neglijența în serviciu atunci când au ales să încalce obligația lor legală de a cere un aviz sau numai pe cea de bun simț privind loialitatea constituțională”.

După ce a aflat care este verdictul CCR, președintele României, Nicușor Dan, a scris pe contul său de socializare că „reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate. Nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani. Toate partidele din coaliție și-au asumat reforma pensiilor magistraților. Imediat după publicarea Deciziei Curții Constituționale va fi redactat un nou text legislativ, care va ține cont de decizia de azi, prin care pensiile magistraților să fie corectate în mod echitabil pentru societate”.

Șeful USR, fără cetățenie română, amenință cu modificarea Constituției

Cea mai vehementă reacție după ce a apărut informația că CCR a desființat „reforma” lui Ilie Bolojan vine de la USR. Liderul acestui partid, Dominic Fritz, care încă așteaptă să obțină cetățenia română, amenință Curtea cu un referendum de modificare a Constituției. Într-o postare pe contul său de socializare, Fritz scrie că „dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. 

Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției. În orice caz, nu renunțăm la desființarea acestor privilegii. Avem, cu adevărat, voința să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe”.