curentul electric, mai scump pe Dâmbovița decât pe Sena

În timp ce autoritățile spun că încearcă să reducă prețul energiei, românii continuă să plătească cel mai mare preț la energia electrică din Europa, pentru a treia lună consecutiv după reliberalizarea pieței de energie electrică de la 1 iulie.

Cu un preț de 28,32 de eurocenți/kWh, Bucureștiul a fost pe poziția a 11 din 33 de capitale europene analizate de raportul HEPI (Household Energy Price Index – octombrie 2025), ceea ce îl plasa peste media europeană. Dacă ne raportăm însă la puterea de cumpărare, statistica așază Capitala în vârful topului celor mai mari prețuri la energia pentru consumatorii casnici. Principalul vinovat de această situație este nimeni altul decât statul român, pentru că marii producători de energie sunt ai săi, iar aceștia produc prea puțin față de necesități, iar pe de altă parte, politicile energetice ale României nu au ținut pasul cu realitățile, astfel că țara noastră nu a mai pus în funcțiune nicio centrală. În concluzie, avem o problemă de sistem în industria energetică națională. Rezultatul acestei politici este că anul trecut s-a înregistrat cel mai mare import de energie electrică din ultimii 15 ani, 5,03 TWh, ceea ce reprezintă 9% din consum. Probabil anul acesta vom doborî recordul negativ, având în vedere că producția de energie la Hidroelectrica este în scădere din cauza secetei.

Potrivit raportului citat, Berlinul și Berna sunt cele mai scumpe capitale pentru clienții casnici din Europa, urmate de Praga, Dublin și Londra. La polul opus, capitala Kiev are cel mai ieftin preț la energie electrică, urmată de Budapesta, Belgrad și Podgorica. În termeni nominali, prețurile din capitalele Europei Centrale și de Est (CEE) tind să fie mai mici decât media. În septembrie, Bucureștiul, Praga, Vilnius și Varșovia sunt singurele capitale din această zonă unde prețul energiei electrice a fost peste media europeană

Raportul a fost realizat de Energie-Control Austria, MEKH – Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority și VaasaETT, în colaborare cu autorități de reglementare și operatori din 33 de țări europene (toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina).

Cum arată prețul energie la București

Prețul mediu plătit de locuitorii Capitalei în septembrie a fost de 28,32 de eurocenți/KWh, el fiind în ușoară creștere comparativ cu luna precedentă, când a fost de 28,27 de eurocenți/kWh. Ne situăm imediat sub Nicosia, capitala Ciprului, unde s-a înregistrat un preț mediu de 29,34 de eurocenți/kWh (în creștere de la 28,28 de eurocenți/kWh în august), dar peste capitala Luxemburgului, orașul Luxemburg City (preț neschimbat față de august). De remarcat însă că și în septembrie bucureștenii au plătit un preț mai mare pentru energia electrică față de locuitorii Parisului, Madridului sau Amsterdamului, ca să dăm numai câteva exemple de capitale ale unor țări mult mai bogate decât România.

România produce foarte multă energie solară în timpul zilei, primăvara, vara și toamna, dar pe care nu are capacitatea să o înmagazineze, așa că o vinde foarte ieftin. Ulterior, seara, între 18.00 și 22.00 când înregistrează vârf de consum, importă energie chiar și de 1.000 de ori mai scumpă decât cea pe care o exportă

Ce s-a schimbat în septembrie

Cele mai semnificative schimbări care au avut loc pe piața energiei electrice europene în această lună au fost următoarele:

• O creștere a prețurilor cu 3% în Vilnius, din cauza creșterii componentei energie;

• O creștere a prețurilor cu 2% în Ljubljana, din cauza creșterilor componentelor energie și distribuție;

• O creștere a prețurilor cu 2% în Londra, Stockholm și Tallinn, din cauza creșterii componentei energie;

• O creștere a prețurilor cu 1% în Copenhaga, Helsinki, Nicosia și Riga, din cauza creșterii componentei energie;

• O scădere a prețurilor cu 8% în Atena, din cauza scăderilor componentelor energie și taxelor pe energie;

• O scădere a prețurilor cu 3% în Bruxelles, din cauza scăderii componentei energie;

• O scădere a prețurilor cu 1% în Berlin, Lisabona, Madrid și Oslo, din cauza scăderii componentei energie. 

În septembrie, prețul mediu european al energiei electrice pentru utilizatorul final a rămas în mare parte stabil față de august, marcând sfârșitul tendinței ascendente observate de la începutul verii, care a fost determinată în principal de cererea de răcire, potrivit raportului. Din cele 33 de capitale analizate, nouă au înregistrat creșteri de prețuri de o amploare limitată, în timp ce 18 dintre acestea nu au înregistrat nicio variație a prețului energiei electrice pentru utilizatorul final. Celelalte piețe au înregistrat în mare parte scăderi minore.

Vilnius a înregistrat cea mai mare creștere a prețului energiei electrice pentru utilizatorul final, deși limitată la 3%, din cauza unei creșteri a prețurilor angro. Cea mai mare scădere a prețului energiei electrice pentru utilizatorul final a fost observată la Atena (8%), reflectând scăderea semnificativă a prețurilor angro în august, deoarece majoritatea contractelor variabile sunt indexate la prețul angro al lunii anterioare.

Dacă analizăm prețul energiei electrice plătite de consumatorii casnici din punctul de vedere al puterii de cumpărare, capitala României se păstrează pe primul loc în Europa tot pentru a treia lună consecutiv după reliberalizarea pieței.

Astfel, cele mai mici prețuri ajustate în funcție de puterea de cumpărare la energia electrică pentru uz casnic au fost înregistrate în Oslo, Budapesta, Valletta și Helsinki, în timp ce cele mai mari sunt în prezent în București, Praga, Berlin și Varșovia. Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est ajung, de obicei, la prețuri la energia electrică relativ scăzute în comparație cu nivelul general al prețurilor din țară și sub media europeană, dar București, Praga, Riga, Vilnius și Varșovia au fost capitalele din această parte a Europei în care prețul energiei electrice a fost peste media europeană în septembrie 2025.

La noi prețul energiei în factură este peste media europeană

Studiul mai arată că, în medie, energia electrică a reprezentat în septembrie pentru capitalele UE 50% din prețul facturii de energie electrică pentru utilizatorul final, distribuția 28%, taxele pe energie 8% și TVA 14%. „Dacă ne concentrăm asupra costului energiei ca marfă, în Budapesta acesta reprezintă în prezent doar 14% din prețul energiei electrice pentru utilizatorul final, acesta fiind cel mai mic dintre toate orașele studiate. Dimpotrivă, Nicosia are cel mai mare procent de energie, ajungând la 77% din prețul pentru utilizatorul final în septembrie 2025”, arată analiza. În București, costul energiei reprezenta în septembrie 53% din totalul facturii, la fel ca în august, ceea ce ne arată că la noi este foarte scumpă energia electrică. 

Politici de protejare a consumatorilor

Sunt țări care continuă și astăzi să-și protejeze consumatorii casnici. De exemplu, locuitorii Amsterdamului nu mai plătesc nicio taxă pe energia electrică în cadrul unui mecanism introdus pentru a descuraja consumul de gaze. În același mod, în orașul Luxemburg City, clientul casnic plătește taxe negative pe energie ca urmare a mecanismului de compensare aflat în vigoare în prezent, menit să compenseze creșterea componentei energetice și să stabilizeze prețurile la nivelurile din 2022.

România a promis Bruxelles-ului că va fi finaliza și pune în funcțiune până în 2029 două centrale pe gaze, la Turceni și Ișalnița, dar proiectele nici măcar nu au fost începute pe teren.  

Cele două centrale, cu o putere instalată totală de circa 1.300 MW, sunt în procedură de licitație.

Menținem în funcțiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029

România a obținut acordul Comisiei Europene pentru a putea menține în funcțiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029, în urma renegocierii cu Comisia Europeană a calendarului de decarbonizare a producției naționale de energie electrică, a declarat ministrul Energiei. Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul Energiei, iar cele trei grupuri sunt la Craiova și Govora. „Prin această modificare a PNRR-ului, care a fost una extrem de complicată, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu, şi anume situaţia de a avea un potenţial blackout în anumite condiţii în această iarnă, va fi 100% evitat, lucru care ne asigură că avem în continuare foarte clar modul în care vom trece această iarnă. De asemenea, 4.500 de oameni îşi vor păstra locurile de muncă”, a subliniat Ivan. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1.425 MW până la data de 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T1/2015, în total 1.755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹