Disperarea USR de a bloca numirea Liei Savonea la conducerea ÎCCJ, transpusă într-un proiect de lege în Parlament

Supărare mare la USR pe motiv că judecătoarea Lia Savonea a fost numită în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Încă din această primăvară, progresiștii au încercat să blocheze această candidatură și, imediat după alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, aceștia au întreprins demersuri directe și indirecte pentru a o opri pe Lia Savonea. Deputatul USR Stelian Ion, ex-ministru al Justiției, a scris cu mâna lui un proiect de lege, pe care l-a depus imediat după alegerile prezidențiale din luna mai, prin care a propus majorarea vechimii ca judecător de ÎCCJ de la 2 ani la 5 ani, pentru a putea depune candidatura la conducerea instanței supreme. Spre ghinionul parlamentarului progresist, CSM a numit-o pe Lia Savonea în funcție, iar proiectul de lege abia acum a intrat la vot, în primă Cameră, la Camera Deputaților.

Unul dintre aceste demersuri indirecte de a bloca accesul Liei Savonea la președinția ÎCCJ constă în inițierea de către deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției în Guvernul Cîțu, a unui proiect de lege care să o transforme pe Lia Savonea într-un candidat neeligibil pentru șefia Înaltei Curți. Acest proiect a fost înregistrat la Camera Deputaților la data de 26 mai 2025 și are ca termen pentru dezbatere și vot final data de 30 octombrie 2025, dată la care urmează să intervină termenul constituțional de adoptare tacită.

Pentru a înțelege mai exact de ce acest proiect de lege a fost inițiat cu dedicație, este necesar de punctate că Lia Savonea avea, la momentul în care și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, o vechime în funcția de judecător de 29 de ani, din care 11 ani în funcția de președinte al Curții de Apel București. Mai mult, în anul 2019, Lia Savonea a ocupat funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. În primăvara anului 2023, aceasta a promovat ca judecător la ÎCCJ, ceea ce înseamnă că, la momentul depunerii candidaturii, avea o vechime în funcția de judecător de instanță supremă de doi ani.

Argumente tip pretext

În aceste condiții, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege depus de Stelian Ion se susține: „În prezent, un judecător poate candida la funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție după doar 2 ani de activitate în cadrul acestei instanțe. Această perioadă este, în mod obiectiv, insuficientă pentru acumularea unei experiențe relevante în materie de jurisprudență la nivel de instanță supremă și pentru cunoașterea profundă a mecanismelor administrative interne”, scrie deputatul USR în documentul citat.

Parlamentarul progresist adaugă că, pentru comparație, „pentru a putea conduce o judecătorie, legea impune o vechime de 5 ani în funcția de judecător. Este de neconceput ca pentru conducerea instanței supreme a României să se ceară o vechime mai mică decât pentru o instanță de fond. Această discrepanță normativă trebuie corectată pentru a asigura echilibrul și coerența în criteriile de acces la funcțiile de conducere din sistemul judiciar”.

Astfel, proiectul de lege vrea să introducă în Statutul Judecătorilor și Procurorilor reglementarea conform căreia „președinți, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin 5 ani (în loc de 2 ani, așa cum este reglementat în prezent – n.red.) și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare”.

A promovat concursul cu laude

Problema demersului lui Stelian Ion este că, la data de 23 iunie 2025, Secția pentru Judecători de la CSM a decis, cu 9 voturi „pentru” la 1 „împotrivă”, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al ÎCCJ. Asta, în condițiile în care Savonea a fost, de altfel, și singurul candidat înscris în această cursă.

„Doamna judecător întrunește condițiile prevăzute de lege pentru numirea într-o funcție de conducere la instanța supremă, atât condiția de vechime în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și cea referitoare la lipsa unei sancțiuni disciplinare în ultimii 3 ani. (…) Secția pentru Judecători reține că doamna Lia Savonea a demonstrat cunoașterea, în concret, a motivelor, inclusiv a celor de ordin legislativ, care determină vulnerabilități în activitatea ÎCCJ”, se arată în această decizie a CSM.

La data de 29 septembrie 2025, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a înaintat Plenului un raport de respingere, în care se arată că atât Consiliul Legislativ, cât și CSM au avizat negativ inițiativa legislativă. Același lucru a fost decis și de Comisia pentru drepturile omului. Ca atare, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei Juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună Plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Expunerea de motive, desființată de Consiliul Legislativ

Consiliul Legislativ susține, în avizul negativ adoptat, că expunerea de motive nu face referire la situații de fapt sau de drept care ar putea indica în mod obiectiv vreo schimbare a condițiilor care au justificat adoptarea actualului Statut al Judecătorilor și Procurorilor și nici nu cuprinde vreo precizare referitoare la constatarea, în lunga perioadă de aplicare a actualei reglementări, a unor deficiențe care nu ar putea fi corectate decât prin majorarea respectivei durate de la 2, la 5 ani de vechime.

În avizul citat se precizează că argumentul că „pentru a putea conduce o judecătorie, legea impune o vechime de 5 ani în funcția de judecător. Este de neconceput ca pentru conducerea instanței supreme a României să se ceară o vechime mai mică decât pentru o instanță de fond” este nesusținut. „Pentru funcția de președinte la judecătorie este nevoie de o vechime de cinci ani în funcția de judecător, însă judecătorul trebuie să fi funcționat cel puțin un an la instanța la care este vacantă funcția de conducere pentru care își depune candidatura. Pentru ÎCCJ este necesară o vechime în funcția de judecător sau de procuror de cel puțin 18 ani, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de judecător de Curte de Apel. Iar pentru numirea într-o funcție de conducere, cel puțin 2 ani la ÎCCJ. (…) Soluția legislativă preconizată este fundamentată în mod necorespunzător. Ținând cont de toate acestea, reglementarea preconizată nu poate fi promovată în forma propusă”, subliniază Consiliul Legislativ.

CSM: O astfel de reglementare ar periclita procedurile de numire

Consiliul Superior al Magistraturii arată, în avizul negativ acordat, că „intervenția normativă vizată de propunerea legislativă este lipsită de orice fel de justificare, iar promovarea acesteia ar constitui un regres în reglementare, având potențialul de a afecta derularea corespunzătoare a procedurilor de numire în cele mai înalte funcții de conducere din sistemul instanțelor judecătorești.

Conform acestui aviz, „majorarea la 5 ani a vechimii ar conduce la reducerea semnificativă a bazei de selecție pentru numirea în aceste funcții, fapt care ar fi cu adevărat de natură să pericliteze eficiența procedurilor derulate în acest sens”.

CSM transmite că forma legii în vigoare „oferă suficiente garanții pentru asigurarea unui management de calitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel că nu are nicio justificare creșterea de la 2 ani la 5 ani a perioadei minime de funcționare la această instanță”.