Fermele ecologice mici, scutite de impozit și sprijinite cu subvenții de la stat

Fermele de mici dimensiuni, care produc ecologic, ar urma să fie scutite de plata mai multor tipuri de impozite, de la cel pe clădirile și terenurile agricole utilizate exclusiv în sistem ecologic până la taxele pentru certificatele de comercializare, potrivit unui proiect pus recent în dezbatere, la Parlament. De asemenea, acestea ar urma să primească și un sprijin financiar anual de 15.000 de lei, dacă nu beneficiază de subvenții. În prezent, spune inițiatorul legii, aceste ferme se confruntă cu probleme majore: „lipsa forței de muncă, acces redus la piețe de desfacere, birocrație excesivă și o fiscalitate care nu reflectă specificul activității lor”.

Propunerea legislativă, depusă la Senat de deputatul Georgel Badiu, are scopul de a sprijini fermierii care desfășoară activități în sistem ecologic, care vor putea beneficia de mai multe facilități fiscale, dacă fermele lor se încadrează în anumite limite, și anume o suprafață de până la 20 de hectare sau un efectiv de maximum 30 de animale mari. 

Potrivit inițiatorului, fermele ecologice de mici dimensiuni contribuie la protejarea resurselor naturale și la menținerea comunităților rurale active, iar produsele obținute în sistem ecologic sunt mult mai sigure pentru consumatori și contribuie, astfel, la reducerea costurilor pe termen lung din sistemul medical.

Mai mult, spune el, în expunerea de motive, prin adaptarea treptată a producției și migrarea către o agricultură ecologică „vom fructifica singura soluție sustenabilă la crizele de mediu, alimentare și economice, cu efecte benefice directe asupra sănătății publice, calității solului și biodiversității”. 

Prin urmare, deputatul propune o serie de facilități fiscale pentru fermierii care dețin ferme ecologice de mici dimensiuni. Concret, aceștia vor fi scutiți „de la plata:

Bani pentru utilaje și sisteme de irigații

În plus, documentul pus pe masa senatorilor prevede instituirea unui Program Național de Sprijin destinat fermelor ecologice mici, gestionat de Ministerul Agriculturii, prin care statul le va acorda acestor fermieri o sumă anuală nerambursabilă de cel mult 15.000 de lei, dacă nu beneficiază de subvenții. 

Acești bani vor putea fi folosiți pentru „investiții în utilaje agricole, sisteme de irigații, procesare ecologică, digitalizare, management sustenabil al deșeurilor ori alte activități care contribuie la dezvoltarea durabilă a fermei”. 

Spații rezervate în piețele agroalimentare 

Pe lângă scutirile fiscale și subvențiile direcționate, printre măsurile prin care vor fi sprijinite aceste ferme, se regăsesc și facilitarea accesului la piață și crearea de „mecanisme administrative moderne”, inspirate din țări precum Austria, Franța și Polonia.

Astfel, autoritățile locale vor fi obligate să rezerve cel puțin 20% din spațiile din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli certificați ecologic, aplicându-le, totodată, „o reducere de 50% la taxele de ocupare spațiilor respective”. 

De asemenea, Ministerul Agriculturii va include o secțiune specială pe platformele online de promovare a produselor agricole, dedicată produselor din ferme ecologice mici, conectată și cu sistemul de achiziții publice, încurajând astfel cumpărăturile „verzi” din partea instituțiilor publice.

Beneficiile nu se încheie, însă, aici. Conform documentului, fermele ecologice mici vor putea beneficia de o subvenție pentru angajarea de personal nou, prin care statul va plăti jumătate din salariul brut al angajatului timp de un an, până la 2.000 lei pe lună, prioritate având tinerii absolvenți de studii agricole sau persoane din mediul rural în căutare de muncă.

Ministerul Agriculturii va trebui să verifice anual fermele care beneficiază de acest sprijin, pentru a asigura buna utilizare a fondurilor, iar cei care vor folosi banii necorespunzător vor fi excluși din program pentru cinci ani și vor trebui să returneze sumele primite, prevede inițiativa legislativă. 

„Fermele ecologice de mici dimensiuni constituie un pilon important al economiei rurale, însă se confruntă cu probleme majore: lipsa forței de muncă, acces redus la piețe de desfacere, birocrație excesivă și o fiscalitate care nu reflectă specificul activității lor”, se arată în expunerea de motive. 

Impact bugetar de 120 de milioane de lei, anual

„Scopul legii este stimularea producției ecologice autohtone, îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor, crearea de locuri de muncă în mediul rural și consolidarea securității alimentare naționale”, precizează inițiatorul, în expunerea de motive, estimând un impact bugetar anual de circa 120 de milioane de lei.

Banii ar urma să provină din bugetul Ministerului Agriculturii, din taxele ecologice și din schemele naționale complementare, iar autorul legii crede că, pe termen lung, țara va fi în câștig. 

Astfel, pe lângă o populație mai sănătoasă și economiile implicite făcute în sistemul medical, „preconizăm crearea a peste 10.000 de locuri de muncă în mediul rural, creșterea suprafețelor certificate ecologic cu minimum 15% până în anul 2030 și consolidarea securității alimentare prin creșterea ofertei interne de produse ecologice autohtone”, precizează inițiatorul în expunerea de motive.