Parcul Natural Bucegi și comunele învecinate, vizate ca zone de non-intervenție și protecție strictă

În județul Dâmbovița a avut loc, ieri, o ședință de consultare publică, pentru stabilirea ariilor de pădure care vor fi declarate „zone roșii” de non-intervenție, în urma unei modificări legislative care urmează să fie aprobată de Parlament. Legea care deja a fost votată trebuie să fie modificată, după ce președintele României, Nicușor Dan, a respins-o. Consultările se fac în continuare, în județele vizate de restricții superioare celor din ariile protejate de până acum. În Argeș și Brașov au fost respinse propunerile venite de la Ministerul Mediului, iar în Dâmbovița, prefectul județului și reprezentanții localităților vizate au adus argumente împotriva introducerii a mii de hectare de pădure în viitoarele „zone roșii”. Non-intervenția presupune o conservare „draconică” ce nu va mai permite nici măcar extragerea arborilor afectați de boli sau de insecte care distrug pădurea – ceea ce s-a întâmplat deja în Apuseni și în alte zone cumpărate de ONG-uri sau de corporații – inclusiv zona Runcu, din județul Dâmbovița, unde „gândacul de scoarță” usucă mii de hectare de pădure, iar ONG-ul care nu a permis intervențiile preferă să fie amendat în continuare, pentru a nu tăia nici măcar copacii uscați.

Modificarea legislației privind definirea ariilor protejate se face în baza proiectului „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”. 

Odată cu proiectul, a-nceput și scandalul cu localnicii. Cel mai mare scandal a fost în Făgăraș, unde proiectul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor privind stabilirea „zonelor de protecție strictă” (ZPS) include arii extinse, aproape toată suprafața forestieră, dar localnicii au identificat și zone din intravilanul localităților, pentru care deja au votat împotrivă consiliile locale.

Pe 23 aprilie 2023, MMAP a scos la licitație serviciile privind „Elaborarea studiului pentru identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”. Licitația a fost atribuită unei asocieri de firme – CAN1109805 -, pentru suma de 19.741.200 lei, plătiți din PNRR, care acoperă servicii de analiză sau consultanță tehnică, respectiv „Cartarea și protejarea strictă a pădurilor virgine și cvasi-virgine”, dar localnicii susțin că hărțile pentru fiecare localitate nu s-au făcut prin consultarea proprietarilor de terenuri și au ajuns la aceștia abia în septembrie 2025, când primarii, composesoratele și proprietarii de terenuri au fost puși în fața faptului împlinit – au aflat că efectiv urmează să li se ia drepturile asupra proprietăților pe care le dețin sau le administrează.

Legea, atacată la CCR de Nicușor Dan

La începutul lunii noiembrie, președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituţională legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului, motivând prin faptul că actul normativ încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos şi contravine directivelor europene. 

„Am semnat sesizarea către Curtea Constituţională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene”, a scris președintele României pe Facebook.

Sesizarea de neconstituţionalitate subliniază că legea încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituţie, contravine Directivelor europene privind protecţia habitatelor şi evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare, elimină evaluările de mediu şi măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecţie a biodiversităţii şi expunând România riscului declanşării unei proceduri de infringement.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 561 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu un nou alineat, respectiv, alin. (41), iar intervenţiile legislative vizează crearea unui cadru absolut excepţional, prin care modificarea limitelor ariilor protejate este posibilă doar dacă pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuţie sau demarcate anterior acestei date, în temeiul legislaţiei în vigoare. Actul normativ a fost criticat şi de ministrul Mediului, Diana Buzoianu. 

Noi consultări, pentru stabilirea ariilor protejate

Pentru a se stabili viitoarele arii cu restricții suplimentare față de cele aplicate până în prezent – zone de non-intervenție – Ministerul Mediului organizează, la nivelul fiecărui județ vizat, consultările prevăzute de lege, pentru a se stabili cu exactitate zonele ce vor deveni „roșii”.

În Dâmbovița sunt vizate 11.000 de hectare de pădure, cea mai mare suprafață aparținând comunei Moroeni, care include Parcul Natural Bucegi.

Prefectul județului Dâmbovița, Marian Tănase, a susținut, în ședința publică de ieri, eliminarea din zonele vizate de aplicarea restricțiilor a acelor suprafețe pentru care există deja proiecte de investiții aprobate. 

O altă problemă a fost ridicată de reprezentanții Romsilva, care au arătat că pădurile în care nu se mai pot face intervenții pentru eliminarea arborilor afectați de boli sau de dăunători vor fi distruse, iar în cazul „gândacului de scoarță” deja se poate vedea cum mii de hectare din suprafața forestieră a României au fost uscate, pentru că ONG-urile de mediu – în special cele care dețin suprafețe importante de domeniu forestier – se opun extragerii arborilor afectați.

Surse din Romsilva au declarat, pentru Jurnalul, că unul dintre aceste ONG-uri este dispus să plătească în continuare oricât de multe amenzi, pentru a nu tăia copacii afectați de „gândacul de scoarță”.

Identificarea zonelor de non-intervenție și protecție strictă

Ministerul Mediului susține că proiectul nu vizează interzicerea exploatării lemnului, iar acest proiect derulat prin finanțare PNRR, începând din 16 august 2023, privește doar realizarea „Studiului de identificare a zonelor potențiale de non-intervenție/protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”. 

Aceste zone, care vor fi inventariate și desemnate pentru a îndeplini jaloanele nr. 34 și 35 din PNRR, vor putea fi implementate cu acordul UAT-urilor – cu acest scop organizându-se noile ședințe de consultare cu reprezentanții localităților vizate de includerea suprafețelor extinse de păduri în viitoarele zone de non-intervenție sau protecție strictă.

Reprezentanții Ministerului Mediului au mai declarat că în perioada iulie 2024 – iunie 2025 au fost realizate consultări în toate cele 41 de județe, la care au fost invitate toate instituțiile relevante care fie pot sprijini proiectul prin informații, fie pot fi impactate direct de propuneri, fiind proprietari sau administratori de terenuri propuse a fi incluse în categoria ZPS. Scopul acestor întâlniri a fost informarea comunităților locale și județene despre proiect și despre propunerile de ZPS din județul respectiv; obținerea unor informații utile pentru procesul de desemnare, altele decât cele identificate în cadrul proiectului (de exemplu: proiecte majore aflate în diferite stadii de avizare, intravilane neraportate încă la oficiul de cadastru, proprietarii sau administratorii de terenuri); obținerea unui feedback cu privire la propunerile de ZPS din fiecare județ; informarea factorilor interesați despre cum pot afla mai multe informații în mod constant despre ZPS propuse și despre cum pot transmite feedback; crearea unui grup de lucru cu toți factorii interesați la nivel județean și local, cu care să se continue dialogul prin e-mail sau prin intermediul unor întâlniri ulterioare pe grupuri mai mici de ZPS propuse.

Adițional acestor întâlniri, activitatea de consultare cu factorii interesați a continuat în cadrul fiecărui grup de lucru județean creat. Astfel, factorii interesați au transmis observații, solicitări de informații suplimentare sau chiar propuneri de ZPS prin e-mail, iar experții din cadrul proiectului le-au oferit informațiile solicitate sau le-au transmis feedback asupra acestora. 

Non-intervenție, chiar dacă se usucă pădurea

În aceste condiții, Ministerul Mediului ar trebui să țină cont de proiectele care deja au primit aprobări pentru a se implementa în zonele incluse prin cartografierea inițială pentru a nu deveni viitoare arii protejate de non-intervenție sau protecție strictă; acestea ar trebui să fie eliminate din viitorul proiect. De asemenea, Ministerul ar trebui să țină cont de pericolul pe care îl reprezintă îmbolnăvirea copacilor și dăunătorii – precum „gândacul de scoarță”.

Anul trecut s-a constatat că peste 40.000 de hectare de pădure din Parcul Natural Apuseni erau afectate de o insectă care parazitează copacii până îi usucă. În aria protejată nu s-a luat niciun fel de măsură de eradicare a insectei, explicația custodelui parcului fiind că astfel „protejează natura”. Insecta s-a extins și în mai puțin de un an a afectat toate pădurile, până în sudul Munteniei și al Olteniei. 

Nici în afara ariilor protejate nu s-a luat nicio măsură, pe motiv că nu se cunoaște foarte bine insecta, dar de anul trecut a fost început un studiu care se va termina în 2026. Până atunci am putea avea pădurile uscate în toată țara. 

Fenomenul uscării copacilor a alertat silvicultorii și proprietarii pădurilor din aproape jumătate de țară, după ce s-a observat că arborii se usucă. Este un fenomen destul de greu de observat, pentru că se produce în pâlcuri, dar se estimează că deja avem o suprafață totală afectată de peste 100.000 de hectare, care se extinde exponențial.

În sudul țării se usucă mai ales stejarii care au între 60 și 80 de ani, din cauza unei insecte din specia Agrilus care se instalează între scoarță și lemn și le mănâncă seva, iar bolile arborilor slăbiți și seceta ajută la extinderea fenomenului. 

În mod normal, copacii afectați erau extrași – adică tăiați și scoși din pădure, pentru a nu-i îmbolnăvi și pe ceilalți, însă non-intervenția presupune să fie lăsați în păduri, chiar dacă astfel se usucă toată suprafața forestieră a României.

Romsilva și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură au demarat anul trecut un studiu privind uscarea anormală a pădurilor de foioase. Cercetările vor fi finalizate abia în 2026, dar până atunci, „gândacul de scoarță” e liber să facă ravagii, în timp ce intervenția pentru stoparea uscării pădurilor ar putea veni prea târziu.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹