Parlamentarii AUR vor să-l lase pe premierul Bolojan fără stadion de fotbal la Oradea

Într-o perioadă în care premierul Bolojan taie finanțări de peste tot, politica de austeritate ajunge și la el. Parlamentarii AUR, cu sprijinul celor din PSD, au reușit să treacă un amendament prin Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci ale Camerei Deputaților și Senatului prin care se diminuează cu 400 de milioane de lei bugetul alocat Ministerului Dezvoltării. Suma era prevăzută pentru obiectivul de investiţii „Complex sportiv din Oradea”. Parlamentarii AUR au susținut că această investiție nu este necesară anul acesta, mai ales că proiectul nu a demarat. La sfârșitul anului trecut premierul Bolojan a acuzat faptul că într-o perioadă de criză se risipesc bani pe stadioane în orașe care nu au echipe de fotbal. În această situație se încadrează însă și Oradea, orașul-reședință al județului Bihor, de unde provine și Ilie Bolojan. Prim-ministrul a ocupat de-a lungul anilor atât fotoliul de primar al orașului Oradea, cât și funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor.

Proiectul privind construcția noului stadion de fotbal din Oradea este unul mai vechi – dar construcția nu a început, ea fiind întârziată și de avalanșa de contestații depuse de firmele participante la licitația organizată de Compania Națională de Investiții (CNI) – și a fost inclus pe lista investițiilor semnificative prioritizate, aprobată prin hotărâre de Guvern. 

Conform proiectului, viitorul complex sportiv din Oradea va avea un stadion cu 16.000 de locuri. Proiectul include un hotel, parcări subterane, terenuri multifuncționale și parcuri.

327 de milioane de lei și multe contestații

Compania Națională de Investiții SA a lansat în ianuarie 2025 licitația pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție a lucrărilor pentru realizarea complexului. Valoarea estimată a contractului era de 327.831.677 de lei, fără TVA. La licitație au fost depuse șase oferte, dar ulterior au fost înregistrate mai multe contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), ajungându-se chiar și în instanță. Din cauza acestor litigii, deocamdată nu a fost anunțat un câștigător al licitației.

Stadion nou pentru echipă de ligă secundă

Pe acest nou stadion, care urma să fie construit la standardele impuse de UEFA, ar fi jucat echipa de fotbal de ligă secundă FC Oradea. Autoritățile locale aprobaseră participarea cu o sumă reprezentând 25% din valoarea proiectului, după cum impusese Guvernul pentru realizarea investițiilor noi de către CNI, dar în condițiile în care se pierde finanțarea de la bugetul de stat nu se va putea semna contractul de execuție cu firma care va câștiga licitația aflată în derulare.

În prezent, Oradea are un stadion cu o capacitate de aproape 13.000 de locuri care a fost construit în 1924 și modernizat în 2004, numit după legendarul fotbalist Iuliu Bodola. 

„Stadionul din Oradea, blocat de PSD și AUR. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlament nu mai ţine de politică. Ţine de cinism. În cadrul comisiilor reunite de buget-finanţe, din Parlament, în timpul dezbaterii bugetului, AUR a depus, chiar în şedinţă, un amendament prin care a eliminat creditele de angajament pentru stadionul din Oradea. PSD a votat fără ezitare alături de ei. Pe scurt: fără aceste credite de angajament, nu se poate semna contractul după finalizarea licitaţiei. Adică au blocat intenţionat construcţia stadionului. Punct. (…). De ce spun asta? Pentru că există şi alte stadioane în situaţii similare: Bistriţa-Năsăud, Timiş, Braşov, însă doar stadionul din Oradea a fost lăsat fără finanțare. Oradea nu e câmp de bătălie pentru frustrările lor. Oradea e un oraş care vrea să se dezvolte. Să blochezi o investiţie majoră şi necesară pentru Oradea şi judeţul Bihor, doar ca să-ţi reglezi conturi politice nu e doar josnic. Este revoltător şi iresponsabil. PSD şi AUR au votat cot la cot împotriva oraşului şi judeţului nostru. Iar pentru asta, sunt convins că orădenii şi bihorenii nu îi vor uita. Voturi pentru finanţarea stadionului: PNL – 10, USR – 7, UDMR – 2, Minorităţi – 2. Total: 21. Voturi împotriva finanţării stadionului: PSD – 16, AUR – 8, POT – 1, PACE – 1. Total: 26”. 

primarul din Oradea, Florin Birta (PNL), postare pe Facebook.

Continuă lucrările la stadioanele începute

În bugetul alocat Ministerului Dezvoltării vor fi alocate anul acesta fonduri pentru continuarea investițiilor în stadioane aflate în construcție. Pe această listă se regăsesc stadioanele Timișoara, Dinamo, Hunedoara și Slatina. Noul stadion „Dan Păltinişanu” din Timișoara va avea o capacitate de 32.000 de locuri și va fi al doilea cel mai mare din țară, după Arena Națională (55.634 de locuri). El ar trebui să fie gata până în 2028, iar Compania Naţională de Investiţii a anunţat recent că o asociere al cărei lider este compania Concelex a câștigat licitaţia pentru realizarea noii arene sportive. Și la Stadionul Dinamo au început lucrările la mijlocul lunii ianuarie, iar proiectul, care este realizat de o asociere condusă de compania Bog’Art, se va finaliza peste doi ani și va costa 117 milioane de euro. În final, noul stadion va avea 25.000 de locuri. În ceea ce privește stadionul Corvinul din Hunedoara, aici investiția se ridică la 54 de milioane de euro și va avea 10.900 de locuri. Lucrările la stadion au început la sfârșitul anului trecut. La Slatina, construcția stadionului cu 10.000 de locuri a început tot anul trecut, iar lucrările vor costa 80 de milioane de euro. Pe lângă acestea proiecte, se vor mai aloca bani de la bugetul de stat anul acesta pentru continuarea lucrărilor la mai multe săli polivalente din țară, pe listă apărând cele din Suceava, Tulcea și Iași.

Ce stadioane a prioritizat anul trecut Guvernul Bolojan

În luna noiembrie a anului trecut, Guvernul Bolojan a publicat o listă cu proiectele de investiții prioritizate pentru perioada 2026-2028. Pe ea și-au făcut loc mai multe stadioane de fotbal. Pe lista celor 178 de proiecte publicată la vremea respectivă apăreau și stadioanele din: 

• Constanța – 2028

• Pitești – 2028

• Hunedoara – 2028

• Slatina – 2028

• Timișoara – 2028

• Brașov – 2028

• Bistrița – 2028

Procesul de evaluare al celor 178 de proiecte înscrise pe listă a fost realizat de Ministerul Finanțelor și s-a bazat pe mai multe criterii:

• relevanța proiectului în raport cu strategiile naționale, regionale sau locale;

• justificarea socioeconomică;

• sustenabilitatea financiară;

• performanța în implementare;

• timpul rămas până la finalizare, în cazul lucrărilor aflate deja în derulare.

Stadioane în orașe fără echipe de fotbal

România a investit în ultimii ani zeci de milioane de euro din bani publici în stadioane moderne (categorie UEFA 3 sau 4) în localități care nu au echipe de fotbal în primele două ligi, sau unde echipele locale s-au desființat la scurt timp după inaugurare. Un exemplu în acest sens este construcția Stadionului „Constantina Diță-Tomescu” din Târgu Jiu. El a costat circa 30 de milioane de euro. Inaugurat în 2019, stadionul de peste 12.000 de locuri a rămas în cea mai mare parte a timpului fără o echipă de tradiție în primele ligi. La fel stau lucrurile și la Brașov, un oraș tot fără echipă de fotbal în primele două ligii. Investiția pentru construcția lui se ridică la 30 de milioane de lei, iar proiectul a fost prioritizat de Adrian Veștea, în perioada când a ocupat fotoliul de ministru al Dezvoltării. După ce a reușit înscrierea proiectului pe lista de priorități, el a plecat din fruntea ministerului și a devenit președintele Consiliului Județean Brașov în 2024. Un alt exemplu este stadionul din Alexandria, județul Teleorman. Investiția s-a ridicat la circa 10 milioane de euro pentru un stadion cu 5.000 de locuri și a fost făcută într-un oraș care nu are echipă în primele două ligi.

Exemplul Capitalei: arena care pierde milioane de euro anual

Îmbulzeala autorităților locale de a pune mâna pe fonduri bugetare pentru construirea de stadioane din rațiuni propagandistice de partid este un demers care în cele mai multe cazuri costă foarte mult bugetele locale. Fără echipe de fotbal care să aducă oamenii la stadioane, fără organizarea unor manifestări de anvergură, precum spectacolele de muzică, întreținerea acestor arene cade în sarcina bugetelor locale. De exemplu, Arena Națională din Capitală, cea mai mare din țară, este o gaură neagră pentru bugetul Primăriei Generale a Bucureștiului. Fondurile destinate întreținerii, reparațiilor și utilităților s-au ridicat anul trecut la aproximativ 3,9 milioane de euro, dar primăria a încasat doar 1,5 milioane de euro, potrivit primarului general Ciprian Ciucu. Inaugurată în 2011, Arena Națională a costat 234 de milioane de euro. Cheltuielile pentru întreținerea ei, făcute din bugetul Primăriei Generale, au fost de circa 31 de milioane de euro până în 2024, în timp ce veniturile generate au fost de numai 11 milioane de euro, ceea ce înseamnă o pierdere totală de 20 de milioane de euro, arată datele primăriei.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹