Prețul energiei electrice în România, mai mare decât în Vest: cauze și efecte

Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), diferențele persistente de preț sunt generate în principal de blocajele din rețelele de transport ale Europei Centrale, care limitează circulația energiei ieftine din Vest către Est.

Cerere în creștere și presiune pe infrastructură

După sincronizarea de urgență a Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană ENTSO-E, în martie 2022, fluxurile de energie din Estul Europei au crescut semnificativ. Ucraina, afectată de distrugerea infrastructurii energetice în urma războiului, și Republica Moldova, confruntată cu reducerea livrărilor de gaze, au devenit importatori importanți de energie electrică.

Aceste importuri se realizează în principal prin Ungaria, Slovacia și România, punând o presiune suplimentară pe rețelele de interconectare est-vest, în special în zona Austria – Slovacia – Ungaria, un nod central al sistemului energetic european.

Congestii de rețea și diferențe de preț

Noile fluxuri energetice au avut mai multe efecte directe:

• au crescut sarcina pe liniile de interconectare dintre Est și Vest;

• au făcut redispecerizarea mai dificilă pentru operatorii de sistem, care au fost nevoiți să limiteze transferurile pentru menținerea stabilității;

• au accentuat diferențele de preț între Vestul Europei, unde rețeaua este densă și bine interconectată, și Estul Europei, unde persistă „gâtuiri” ale infrastructurii.

În aceste condiții, energia mai ieftină din Vest nu poate ajunge liber în Est, iar mecanismele de piață nu mai reușesc să uniformizeze prețurile. Rezultatul este dublu: prețurile din Vest sunt protejate de o creștere suplimentară, în timp ce în Est acestea rămân ridicate.

Fără dovezi de intenție, dar cu efecte clare

Analiza subliniază că nu există dovezi publice sau investigații oficiale care să arate că statele din Europa Centrală ar fi introdus intenționat aceste limitări pentru a favoriza Vestul. Cu toate acestea, efectul este unul real și cuantificabil.

Blocajele provin în principal din:

• subdimensionarea istorică a rețelelor de transport;

• întârzieri în proiectele de interconectare, inclusiv cu Ungaria și Slovenia;

• fluxuri neplanificate din Germania și Cehia („loop flows”);

• creșterea bruscă a cererii în Sud-Estul Europei, inclusiv din cauza tranzitului de energie către Ucraina.

Est vs. Vest: diferențe persistente de preț

Datele privind prețurile medii anuale pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) arată clar dezechilibrul:

• 2022: Estul Europei a fost, în medie, cu aproximativ 16 €/MWh mai scump decât Vestul, pe fondul crizei gazelor.

• 2023: diferența s-a redus la circa 6 €/MWh.

• 2024: decalajul a crescut din nou, ajungând la aproximativ 21 €/MWh, cel mai ridicat nivel din această perioadă.

În timp ce Austria și Germania au coborât spre 80 €/MWh în 2024, România a rămas la aproximativ 103 €/MWh. Pentru 2025, estimările indică menținerea unei diferențe de aproape 20%, cu prețuri mai mari în România față de Vestul Europei.

România, printre cele mai afectate state

Dumitru Chisăliță arată că România a beneficiat înainte de 2022 de energia relativ ieftină din Ucraina. Odată cu dispariția acestei surse și cu creșterea cererii regionale, piața românească a devenit mai vulnerabilă la congestiile de rețea și la dezechilibrele structurale.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat Uniunii Europene introducerea unui mecanism de compensare pentru statele din Est afectate de aceste blocaje, argumentând că diferențele de preț nu sunt generate de piețele locale, ci de infrastructura insuficient dezvoltată din Europa Centrală.

Soluții întârziate, impact prezent

La nivel european, primele discuții concrete au apărut abia în decembrie 2025, când ministrul Ivan a adus în discuție proiectul Magistralei Energetice Austria – România. Până la implementarea unor soluții structurale sau a unui mecanism de compensare, România continuă să suporte consecințele unui sistem de piață fragmentat.

Concluzia analizei este clară: prețurile ridicate ale energiei electrice în Estul Europei nu sunt un accident de piață, ci rezultatul unor blocaje de infrastructură și al unor dezechilibre regionale care, fără investiții și coordonare europeană, vor continua să afecteze competitivitatea economică și consumatorii din această parte a Uniunii.