SALROM răspunde Guvernului cu dovezi și ignoră raportul Corpului de Control pentru Salina Praid

Conducerea Societății Naționale a Sării a transmis o serie de clarificări cu privire la concluziile Raportului întocmit de Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM), în urma evenimentelor produse în luna mai 2025 la Salina Praid. Din analiza transmisă de SNS reiese că acuzațiile care se aduc acum companiei ar trebui să fie îndreptate către alte instituții. Mai mult, Ministerul Economiei ar fi oferit informații false Corpului de Control al Premierului, iar pe baza acestora au fost generate concluzii greșite în Raport. În privința Ministerului Economiei, SNS mai arată că ar urma să se dea singur în judecată, pentru o problemă pe care trebuia să o rezolve o instituție pe care o are în subordine – respectiv închiderea și sigilarea minelor vechi de 200 de ani prin care a pătruns apa, inundând salina Praid.

Salrom are dovezi care atestă faptul că inundațiile devastatoare din luna mai 2025 au avut la bază o succesiune de factori naturali excepționali, determinați de debitul foarte ridicat al pârâului Corund (64 mc/s), care a depășit semnificativ valorile de calcul (50 mc/s, debit stabilit de către ANAR (ABA Mureș), ca fiind debitul maxim suportat de albia Pârâului Corund – ceea ce nu s-ar fi putut preîntâmpina nici dacă erau deja efectuate lucrările de îndiguire și permeabilizare pe care societatea le avea în plan, dar nu s-au putut realiza decât parțial, din cauza lipsei acordului celorlalți factori de decizie din zonă – inclusiv Apele Române.

„Acest debit a depășit parametrii de calcul luați în considerare la momentul elaborării proiectelor tehnice, toate acestea fiind realizate conform normelor și avizelor emise de autoritățile competente. Singurele soluții tehnice pentru ca debitul suportat de albia pârâului să nu depășească cei 50 mc/s ar fi fost regularizarea în amonte și devierea Pârâului Corund – lucrări care intrau în responsabilitatea ANAR”, a transmis conducerea SNS Salrom. 

Cine trebuia să facă investițiile

În acest context, rămân întrebări fără răspuns, ignorate de Corpul de Control. Conducerea Salrom spune că ar trebui să se investigheze dacă au fost alocate, între 2022 și 2025, de către ANAR, fonduri de peste 800 milioane lei pentru regularizarea cursurilor de apă în județele Covasna și Harghita și dacă au fost utilizate.

„Poate ar fi util ca doamna ministru în funcție să clarifice public cum au fost utilizați banii alocați pentru regularizarea cursurilor de apă din județ, începând cu anul 2022. De asemenea, ar fi interesant de aflat dacă, în ultimii trei ani, s-au realizat lucrări de regularizare a vreunui curs de apă în județul Harghita”, a transmis Salrom.

O altă întrebare este dacă ABA Mureș avea, încă de la începutul anului 2024, informații că există risc major de inundare din cauza Pârâului Corund și care au fost intervențiile concrete în zonă. Există declarații ale ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor din perioada respectivă care arată că se cunoștea problema și necesitatea investițiilor pe care ar fi trebuit să le facă Apele Române.

S-au alocat mai mulți bani pentru Praid

La Punctul 2 din sinteza concluziilor raportului CCPM, privind investițiile, se precizează că în ultimii trei ani, Salrom a alocat toate sumele necesare pentru protejarea zăcământului de sare, a spațiilor subterane și a echipamentelor utilizate, conform programelor anuale de investiții. 

„În 2023 și 2024, Programul Anual de Investiții a fost modificat, prin creșterea sumelor alocate către Sucursala Praid. În anul în curs, începând cu luna iunie, fondurile pentru Sucursala Praid au fost suplimentate prin redirecționarea sumelor alocate altor investiții aflate în derulare la celelalte sucursale ale societății”, a mai transmis Salrom, precizând că SNS virează anual minimum 90% din profitul net realizat către bugetul de stat, conform Memorandumului primit de la Ministerul Finanțelor.

Ministerul Economiei s-ar da singur în judecată

În legătură cu obligațiile privind minele istorice, Salrom informează că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a pus la dispoziția Corpului de Control al Prim-Ministrului informații incomplete și inexacte care au condus, în mod eronat, la concluzia că SNS ar avea obligația de a efectua lucrările de închidere, monitorizare post închidere și ecologizare a minelor istorice.  

„Conform legislației în vigoare și a documentelor aflate atât în posesia Salrom, cât și a Ministerului Economiei, obligativitatea închiderii minelor vechi prin impermeabilizare, betonare sau alte metode revine, fără echivoc, MEDAT prin alocarea de fonduri de la buget pentru aceste lucrări. Se pare că domnul ministru al Economiei, Radu-Dinel Miruță, se dă în judecată singur pentru inacțiunea ministerului pe care îl conduce. Mai mult decât atât, acesta ar trebui să explice de ce nu a răspuns adresei oficiale înregistrată la MEDAT cu nr. 442895/11.09.2025, prin care SALROM a solicitat imperativ preluarea tuturor minelor istorice în vederea închiderii acestora”, a mai transmis conducerea companiei care mai spune că prim-ministrul României trebuie să fie informat despre faptul că este necesară alocarea de fonduri de la buget către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, sub condiția ca ministrul Economiei să realizeze că are obligația legală de a închide minele vechi.

Acuzații privind perioada anterioară actualei conduceri

În privința acuzațiilor de la Punctul 4 din sinteza concluziilor raportului CCPM, Salrom transmite că Raportul CCPM conține referiri la fapte și documente aferente perioadei 2012-2016, fără nicio legătură cu activitatea actualei conduceri. „Actuala echipă managerială nu poate fi făcută responsabilă pentru acțiuni administrative din trecut, la care nu a avut nicio implicare”, precizează Salrom.

În legătură cu Expertiza din 2022 și atribuțiile instituțiilor implicate, care se regăsește la Punctul 5 din Raportul CCPM, în care conducerea Salrom este acuzată că nu și-a făcut datoria, pentru că nu a preluat recomandările din raportul de expertiză realizată în anul 2022, conducerea companiei precizează că această constatare nu este relevantă sub aspectul legăturii de cauzalitate între acuzațiile aduse la adresa Salrom și fenomenul de pătrundere a apei din albia Pârâului Corund din luna mai 2025 în subteranul Salinei Praid prin minele istorice. De asemenea, nici convocarea unui Consiliu Interministerial nu se află în competența Salrom, ci a ministerelor de resort.

SNS desființează și Punctul 7 din Raportul CCPM, privind colaborarea cu ABA Mureș și întârzierile generate de lipsa finanțărilor. „Începând cu luna august, când expertiza tehnică comandată de către Salrom a fost avizată și de către ANAR, au urmat schimburi de corespondență și întâlniri între Salrom și ABA Mureș cu privire la lungimea canalului necesar a fi impermeabilizat și betonat. Din cauza lipsei de finanțare, reprezentanții ABA Mureș au solicitat Salrom modificarea soluției tehnice din expertiza prin dublarea lungimii lucrării hidrotehnice, de la 700 m la 1.400 m recunoscând faptul că realizarea acumulărilor nepermanente, obiectiv în sarcina ABA Mureș, nu putea fi efectuată fără finanțarea aferentă. Acesta este motivul pentru care derularea procedurii de achiziție a acestui obiectiv a pornit cu întârziere”, mai menționează conducerea SNS, subliniind că în lipsa realizării acumulărilor nepermanente în amonte de Canionul de sare, precum și devierea permanentă a albiei Pârâului Corund în afara Muntelui de Sare, face ca orice lucrare de protecție și protejare a zăcământului care a fost sau urmează a fi efectuată de către Salrom să aibă caracter temporar, fără a rezolva situația definitiv.

Conducerea companiei, pregătită să meargă înainte

Reprezentanții companiei mai arată că în ultimii trei ani s-au întreprins toate demersurile necesare pentru modificarea cadrului legislativ privind utilizarea golurilor miniere în scop turistic, iar documentația aferentă se află atât în posesia Ministerului Economiei și a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), iar neconformitatea constatată de CCPM nu se datorează neglijenței sau inacțiunii SALROM, ci absenței unui cadru legislativ complet, a cărui elaborare intră în responsabilitatea ANRMPSG.

„Dacă rentabilizarea, dublarea cifrei de afaceri, triplarea profitului și investițiile majore făcute pentru modernizarea și retehnologizarea unei companii în care zeci de ani nu s-a investit aproape deloc, sunt considerate «o bătaie de joc», atunci ne asumăm această vină a performanței în integralitate. Totodată, considerăm că ministrul Economiei trebuie să își asume responsabilitatea afirmațiilor denigratoare și nefondate la adresa companiei și a muncii depuse de angajații acesteia, pe care le-a făcut și continuă să le facă, fără a fi documentate și probate legal. Compania mai anunță că va continua să investească în tehnologii moderne, în creșterea eficienței energetice și în dezvoltarea turismului salin, contribuind astfel la consolidarea rolului său de lider național în domeniul exploatării sării.

 ››› Vezi galeria foto ‹‹‹