Secția de Procurori a CSM a respins numirea unui candidat pentru DIICOT, deoarece a trimis în judecată niște USR-iști
Printr-o motivare halucinantă, Secția pentru Procurori de la CSM a explicat că, printre motivele pentru care nu a avizat propunerea de numire a lui Gill Julien Grigore Iacobici în funcția de procuror-șef adjunct la DIICOT se află și faptul că, în calitate de procuror anchetator la Parchetul Curții de Apel Constanța, a efectuat urmărirea penală și a trimis în judecată un dosar în care sunt inculpați mai mulți membri USR din Agigea. Iar „suspiciunile” de imparțialitate constau în faptul că soacra procurorului candidat este colegă de partid cu primarul care a formulat plângerea penală împotriva respectivilor USR-iști. Secția de Procurori susține că, deși că nu are în vedere imputarea vreunor fapte de natură disciplinară, constată că Gill Julien Grigore Iacobici „nu a demonstrat o abordare managerială adecvată privind prevenirea riscului reputațional”.
Actul de a trimite în judecată anumiți oameni politici dintr-o anumită tabără a spectrului politic reprezintă motiv de avizare negativă a candidaturii anchetatorului pentru o funcție de conducere la nivelul marilor parchete. Acest detaliu rezidă din cuprinsul Hotărârii nr. 160 din 11 martie 2026 a Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii privind avizarea negativă a propunerii ministrului Justiției, Radu Marinescu, de numire în funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a lui Gill Julien Grigore Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Conform acestui document, la pagina 10, din cele 11 ale hotărârii citate, se notează: „În interviu, au fost ridicate aspecte privind aparenta imparțialitate într-un dosar cu persoane politice, în contextul unor legături de partid între autorul sesizării și un membru de familie al candidatului, precum și aspecte privind mențiuni din declarația de avere (sume primite de la rude) și corespondentul lor în declarațiile persoanelor indicate”.
În realitate, Gill Julien Grigore Iacobici a luat aviz negativ de la Secția pentru Procurori de la CSM pentru că a intrat, ca procuror anchetator, într-un dosar în care au fost anchetați și trimiși în judecată mai mulți USR-iști.
Totul a plecat de la o plângere penală formulată de primarul din Agigea
Concret, la alegerile locale din anul 2020, primarul PSD din Agigea, județul Constanța, a câștigat încă un mandat, însă, pentru că nu se putea constitui o majoritate la nivelul Consiliului Local, edilul a cerut și a obținut, pe cale judecătorească, dizolvarea Consiliului Local.
Același primar din Agigea a formulat, în noiembrie 2020, o plângere penală împotriva fostului său contracandidat de la USR, Gabriel Ciobanu, dar și împotriva unor consilieri locali ai USR, pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, faptele lor fiind presupus legate de modul în care aceștia ar fi viciat votul la alegerea viceprimarului comunei, în ședința Consiliului Local din 12 noiembrie 2020.
Conform plângerii penale, Gabriel Ciobanu i-ar fi determinat cu intenție pe alți patru consilieri locali să încalce prevederile Codului Administrativ în ceea ce privește secretul votului. Iar operațiunea de viciere a votului ar fi fost declanșată chiar pe un grup de WhatsApp, denumit „Opoziție Consiliu”, și viza folosirea unor semne distinctive pe buletinele de vot, realizate cu pixuri de culori diferite.
Plângerea primarului din Agigea a ajuns pe masa procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. Doi ani mai târziu, procurorul Gigi Valentin Ștefan, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a preluat dosarul de la parchetul ierarhic inferior, iar după o altă perioadă, cauza a fost repartizată procurorului Gill Julien Grigore Iacobici. Acesta a început urmărirea penală, iar în 2025 dosarul a fost înaintat instanței de judecată.
Nu i-au putut reproșa nimic disciplinar, dar l-au „executat” politic
Ei, bine, lui Gill Julien Grigore Iacobici i se reproșează că primarul PSD din Agigea este coleg de partid cu Gabriela Iacobici, primarul PSD al comunei constănțene Grădina, aceasta din urmă fiind soacra procurorului anchetator. Mai exact, procurorul Iacobici este căsătorit cu fiica primăriței, Sonia Iacobici.
În aceste condiții, revenind la Hotărârea Secției pentru Procurori de la CSM prin care propunerea privind numirea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici a fost avizată negativ, citim: „Secția reține că pentru o funcție de procuror-șef adjunct al DIICOT nu este suficientă o negare formală a prezumtivei influențe, ci este așteptată o înțelegere a standardului de aparență de integritate și capacitatea de a aprecia normele de protecție instituțională și de prudență care se impun pentru a evita orice vulnerabilitate a direcției”.
„Răspunsurile oferite au rămas la un nivel defensiv și incomplete, fără a demonstra conștientizarea dimensiunii de percepție publică și a consecințelor asupra credibilității instituției. Secția subliniază că nu are în vedere imputarea vreunor fapte de natură disciplinară, însă constată că (…) candidatul nu a demonstrat o abordare managerială adecvată privind prevenirea riscului reputațional: identificarea din timp a situațiilor susceptibile să influențeze aparența de imparțialitate, explicarea criteriilor de abținere/recuzare ori a normelor de transparență și de protecție instituțională și capacitatea de a anticipa impactul public asupra credibilității instituției. Or, în procedura de avizare a numirii într-o funcție de conducere, această capacitate nu este un element secundar, ci o exigență intrinsecă funcției”, mai susțin membrii Secției pentru Procurori de la CSM, în această hotărâre de avizare negativă, consultativă, prin care a fost respinsă propunerea ministrului Justiției.
Atitudine diametral opusă în ceea ce privește numirea lui Viorel Cerbu la șefia DNA
Procurorii din CSM au reușit să motiveze, totodată, și hotărârea prin care au avizat, de această dată favorabil, propunerea ministrului Radu Marinescu de numire în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a lui Viorel Ion Cerbu. Spre deosebire de „rechizitoriul” politic întocmit în cazul lui Gill Julien Grigore Iacobici, în acest caz lucrurile au decurs cu totul altfel.
Potrivit motivării Hotărârii Secției pentru Procurori de la CSM nr. 161 din 16 martie 2026, au fost formulate, în cadrul interviului organizat cu acest candidat, întrebări care s-au pliat perfect pe agenda celor de la USR în ceea ce privește acest domeniu, iar răspunsurile oferite de Viorel Cerbu au fost considerate satisfăcătoare.
Spre exemplu, Viorel Cerbu a propus Secției să analizeze posibilitatea constituirii unui grup de lucru care să includă și procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Apoi, a menționat că lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ judiciar existent și lipsa aplicării cadrului normativ actual reprezintă probleme majore.
De asemenea, cu privire la competența privind investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, Viorel Cerbu a precizat: „Este necesar să fie analizate motivele pentru care, în prezent, DNA nu are competență în materie”, dar a subliniat că „înfăptuirea actului de justiție trebuie să genereze încredere pentru toți actorii, inclusiv magistrați”, precizând, totodată, că „DNA are capacitatea operațională și funcțională deosebit de bună pentru a aduce eficiență pe acest segment”.
Numirea lui Cerbu la șefia DNA a fost avizată favorabil, cu unanimitate de voturi.
Au ratat și ultima șansă de a tranșa cazurile Florența și Voineag
Ieri, aceeași Secție pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, încă o dată, pentru a exprima votul cu privire la propunerile ministrului Justiției de numire în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT a actualului procuror general al PÎCCJ, Alex Florin Florența. Iar pentru a șasea oară la rând, votul a fost egal: trei pentru, la trei împotrivă.
Nici în ceea ce privește propunerea ministrului de numire în funcția de procuror general-adjunct al PÎCCJ a actualului procuror-șef al DNA Marius Voineag nu a putut fi tranșată, pentru a cincea oară la rând, deoarece s-a constatat, din nou, balotajul.
În schimb, cu unanimitate de voturi, procurorii din CSM au avizat favorabil cererea lui Marius Voineag și au hotărât, tot ieri, continuarea activității de către acesta în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, începând cu data încetării mandatului în funcția de procuror-șef al DNA.
Așa cum am arătat și în ediția precedentă, votul de ieri din ședința Secției pentru Procurori de la CSM cu privire la numirea lui Alex Florin Florența și Marius Voineag în funcțiile de conducere de la nivelul marilor parchete pentru care și-au depus candidaturile a fost și ultima ocazie pentru această Secție de a soluționa această chestiune. Legea prevede că Secția pentru Procurori de la CSM este obligată să emită avizele consultative motivate, în această procedură, în termen de 30 de zile de la înaintarea propunerilor de către ministrul Justiției.
Radu Marinescu a înaintat către CSM aceste propuneri în data de 2 martie 2026, iar termenul expiră mâine. De asemenea, legea prevede că, dacă cei de la CSM nu reușesc să avizeze, indiferent dacă avizul este pozitiv sau negativ, procedura merge mai departe, chiar și în lipsa avizului. În acest context, ministrul va înainta președintelui României propunerile de numire a lui Florența și a lui Voineag în funcțiile pentru care au candidat.
În cadrul acestei proceduri de avizare, CSM a respins propunerea de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a actualului procuror-șef al DNA Iași, Cristina Chiriac. Procedura legală prevede că, în caz de avizare negativă, candidatul respins urmează să fie reintervievat de Comisia constituită la nivelul Ministerului Justiției, ministrul având posibilitatea legală de a înainta propunerea de numire, în ciuda avizului nefavorabil, către președintele României, în vederea emiterii decretului.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Citește pe Antena3.ro
Cum arată cutiile pline cu bani găsite acasă la fostul șef de cabinet al lui Grindeanu: 500 000 de euro