Sfânta Parascheva, ocrotitoarea Moldovei și făcătoarea de minuni

Cozile kilometrice care se formează pe străzile din jurul Catedralei Mitropolitane nu sunt semn de așteptare, ci de credință — o credință care nu obosește, pentru că ținta ei este una singură: Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

De aproape patru sute de ani, moaștele Sfintei se află la Iași, aduse în 1641 de domnitorul Vasile Lupu ca binecuvântare pentru poporul său. De atunci, chipul blând al Cuvioasei s-a așezat adânc în inima românilor, iar numele ei a devenit sinonim cu nădejdea.

Sfânta Parascheva este considerată o mijlocitoare grabnic ajutătoare, o mamă duhovnicească pentru toți cei aflați în suferință. Sute de mărturii vorbesc despre oameni vindecați de boli, despre copii născuți după ani de așteptare, despre inimi împăcate după necazuri grele. Iar cea mai cunoscută minune a ei rămâne aceea din 1888, când un incendiu a mistuit paraclisul Mitropoliei, dar raclei și moaștelor nu li s-a întâmplat nimic — o dovadă, pentru credincioși, că sfințenia biruie focul și timpul.

Pentru mulți români, Sfânta Parascheva nu este doar o icoană, ci o prezență vie, o lumină tainică ce se aprinde în momentele de cumpănă. În fiecare an, de ziua ei — 14 octombrie, Iașul se transformă într-un altar uriaș în aer liber. Rugăciunile rostite în șoaptă se ridică deasupra orașului, iar chipurile obosite ale pelerinilor se luminează în fața raclei, acolo unde credința întâlnește minunea.

Ea este Sfânta care ascultă și ajută, cea care nu judecă, ci mângâie. De aceea, și în acest an, ca de fiecare dată, zeci de mii de oameni se vor închina cu smerenie, cerându-i Cuvioasei să le aline durerile și să le aducă pacea. Pentru că în Moldova, și nu numai, Sfânta Parascheva nu este doar o sărbătoare – este o parte din sufletul românesc.

Rugăciunea Sf. Cuvioase Parascheva pentru sănătate

”Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis și s-a făcut toată făptura, nu întoarce fața Ta de la noi păcătoșii, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică și înfri­co­șă­toare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu ne­so­co­tință le săvârșim. Noi suntem păcătoși, ne­treb­nici și plini de răutate; iar Tu ești izvorul vieții și al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră, a păcătoșilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câștiga mi­los­tivirea prin sârguința cea de toate zilele, dă­ruiește-ne-o Tu ca un îndurat mult-Milostiv.

Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruiește-ne nouă sănătate și viață ferită de toată răutatea și ne întărește cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie să slăvim prea­sfânt numele Tău în veci. Amin.„

Tradiții și superstiții

Potrivit credinţelor populare, în această zi este interzis să calci, să coşi, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie, altfel te vei trezi cu dureri de cap şi ochi.

O altă superstiţie spune că printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie alimente „cu cruce”, precum nucile, castraveţii şi pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine.

Potrivit tradiţiei, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă eşti însărcinată, este recomandat să împarţi din bucatele tale cu copiii sărmani, Sfânta Parascheva urmând să te ocrotească la naştere, care va fi uşoară şi lipsită de dureri.

De sfânta Parascheva se fac şi previziuni ale vremii, în care se ţine cont şi de somnul oilor. Daca acestea dorm înghesuite pe 14 octombrie, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă şi friguroasă.

Foarte puţini creştini ştiu că Sfânta Parascheva poarta şi un blestem, care datează din anul 1641. Astfel, sub veşmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaştele acesteia mai poartă o ţinută care nu se dă jos niciodată, ce are şi un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam care spune: „blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Veşmântul Sfintei Parascheva se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obişnuiesc să ţină post şi să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze. Veşmintele ocrotitoarei Moldovei se schimba de cinci ori pe an şi se dăruiesc de Mitropolitul Moldovei unor biserici care au hramul Sfintei.