Sistemul energetic, atacat din capul statului: președintele dă în Hidro, premierul în Nuclear

Sistemul energetic românesc traversează o perioadă de criză ca urmare a secetei prelungite care a dus la scăderea debitelor Dunării și, în final, la oprirea Centralei atomoelectrice de la Cernavodă. Pe acest fond, au apărut și o serie de dispute între oficialii români privind  responsabilitatea pentru această situație. De la anii în care autoritățile se lăudau că securitatea energetică a țării este asigurată, că România devine hub energetic regional, am ajuns să fim total dependenți de importuri în orele cu consum mare. Premierul se grăbește acum să lanseze un pact național pe energie, de fapt o simplă maculatură prin care încearcă să iasă în față, dar nu indică vinovații pentru blocarea proiectului hidroenergetic de pe brațul Bala care astăzi ar fi asigurat funcționarea măcar a unui reactor. Vinovații sunt în curtea sa, pentru că prin oamenii săi Partidul Național Liberal a condus în ultimii 10 ani Ministerul Energiei. În timp ce premierul se dă interesat de realizarea consensului politic asupra marilor proiecte energetice, președintele Nicușor Dan îi trage preșul de sub picioare și forțează blocarea legii care ar duce la finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 și blocate de ani de zile la presiunea unor ONG-uri de mediu.

Premierul Ilie Bolojan continuă lupta pentru blocarea proiectului minireactoarelor de la Doicești. În acest sens, în calitate de acționar majoritar, Ministerul Energiei a impus Societății Naționale Nuclearelectrica (SNN) convocarea unei Adunări Generale Extraordinare a Acționarilor  (AGEA) pe data de 10 septembrie și a cerut înscrierea pe ordinea de zi publicarea integrală a raportului recent al Corpului de Control al Prim-Ministrului referitor la proiectul minireactoarelor și adoptarea lui de către acționari. În sinteza publică a Raportului Corpului de Control, se formulează o serie de constatări critice cu privire la implementarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti. Acestea au vizat aspecte legate de  alegerea amplasamentului şi asocierea cu Nova Power & Gas, achiziţia terenului şi monitorizarea cheltuielilor făcute

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

„Se aprobă publicarea Raportului emis de către Corpul de Control al Prim-Ministrului, ca urmare a acţiunii de control efectuate la Societatea Naţională Nuclearelectrica în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026”. 

punctul propus de Ministerul Energiei pe ordinea de zi a AGEA

Ce susține Corpul de Control al premierului

În sinteza raportului se critică modul în care a fost realizată asocierea în cote egale dintre Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas în cadrul companiei de proiect RoPower Nuclear. Astfel, selectarea partenerului privat s-a făcut, potrivit Corpului de Control, în absenţa unei proceduri de asociere şi fără o evaluare comparativă a potenţialilor parteneri. Mai mult, în sinteza publicată se mai precizează că drepturile şi obligaţiile celor doi acţionari nu au fost stabilite simetric, riscurile fiind repartizate disproporţionat în defavoarea Nuclearelectrica. Un alt aspect important reținut în raport se referă la tranzacţia privind terenul de la Doiceşti. Nova Power & Gas a achiziţionat terenul destinat acum proiectului SMR pentru un preţ efectiv de aproximativ 2,8 milioane de euro, iar ulterior RoPower l-a cumpărat pentru circa 24,34 milioane de euro, la care s-a adăugat un acord de refacturare de circa 22 milioane de euro, cu TVA. Contravaloarea totală a dobândirii amplasamentului a depăşit astfel 46 de milioane de euro, în timp ce evaluarea realizată pentru fundamentarea achiziţiei stabilise o valoare de piaţă de aproximativ 24,45 milioane de euro.

Nuclearelectrica a comandat un audit independent

Acuzațiile care apar în raportul Corpului de Control al premierului au fost respinse de către conducerea Nuclearelectrica, aceasta susţinând că deciziile luate în cadrul proiectului au respectat legislaţia şi regulile de guvernanţă corporativă. De exemplu, referitor la alegerea amplasamentului Doiceşti, clasat pe locul al doilea în studiul de selecţie, societatea admite că decizia nu a fost materializată într-un document formal de analiză comparativă, dar susţine că legea nu impunea un asemenea document. În sprijinul acestei poziții, Nuclearelectrica invocă, printre altele, dificultăţile asociate amplasamentului alternativ de la Iernut şi arată că procesul de selecţie de la Doiceşti a fost ulterior evaluat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte criticile formulate privind asocierea cu Nova Power & Gas, Nuclearelectrica susţine că cerinţele legale pentru constituirea RoPower Nuclear au fost respectate şi precizează că selectarea NPG s-a făcut în principal pe criteriul amplasamentului, compania fiind proprietara terenului de la Doiceşti. Potrivit societăţii, participaţia egală, de 50%-50%, a urmărit crearea unei structuri stabile şi echilibrate din punct de vedere decizional, fiind prevăzută încă de la început şi posibilitatea atragerii ulterioare de noi investitori pentru finanţarea proiectului.

Pentru a pune capăt acestor acuzații, conducerea Nuclearelectrica a comandat un audit extern care ar urma să fie gata în scurt timp.

Nicușor Dan mai pune o talpă legii pentru finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989

În timp ce premierul vrea să blocheze proiectul SMR-urilor de la Doicești, președintele Nicușor Dan are propria sa luptă cu sistemul energetic. Săptămâna trecută ar fi trebuit să intre în vigoare legea care permitea finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 și blocate de ani de zile de diverse ONG-uri de mediu pentru că, ulterior, statul român, dintr-o mare greșeală, a declarat aceste zone arii naturale protejate. Pe această listă apar contestatarii de serviciu ai proiectelor energetice, organizații de mediu Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica.  Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD, Daniel Zamfir, încă din 2022, dar a avut nevoie de câțiva ani de zile pentru a trece de Parlament.  A ajuns și în analiza Curții Constituționale la solicitarea președintelui Nicușor Dan. Curtea Constituțională a decis însă pe 24 iunie, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan, stabilind că prevederile contestate, precum și legea în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Conform noii legi, se va putea, în anumite condiții, modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru suprafețele pe care existau, la 29 iunie 2007, proiecte de amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și care erau deja începute. Legea introduce și excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de securitatea națională și pentru lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în arii protejate. Principalul argument susținut în sesizarea Curții Constituționale de către președintele României era că legea ar putea permite reducerea limitelor unor arii protejate fără garanțiile de mediu prevăzute de legislația europeană.

Sesizarea a fost respinsă, iar legea urma să intre în vigoare după promulgarea sa de către președinte, numai că Nicușor Dan a decis să mai facă o încercare de a o bloca și a retrimis-o acum în Parlament, unde speră că ea va fi modificată. Vârful de lance al președintelui în Parlament vor fi parlamentarii USR, care prin poziția lor vor încerca din nou să influențeze votul parlamentarilor.

PNADD: continuarea proiectelor hidroenergetice vechi trebuie fundamentată economic 

Într-o amplă analiză privind potențialul hidrografic al României, reprezentanții Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD) au prezentat recent prioritățile pe care trebuie să le urmărească țara noastră în ceea ce privește valorificarea acestui potențial. Principalele direcții vizează valorificarea energetică și dezvoltarea sistemului de irigații. În ceea ce privește finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989, analiza, care este semnată de dr. ing Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, susține că fiecare proiect trebuie evaluat transparent prin:

„Dacă proiectul trece această analiză, se finalizează. Dacă nu trece, se oprește justificat și transparent. România nu își mai permite investiții abandonate fără explicații și nici proiecte continuate fără fundamentare economică”, se mai precizează în documentul citat.

Proiectul de pe brațul Bala: Ministra Buzoianu bagă și ea electoral capul în poză

Proiectul pentru amenajarea brațului Bala al Dunării ar fi trebuit finalizat încă din 2022, dar el nici măcar nu a fost început, cu toate că acest lucru ar fi dus la dublarea debitului Dunării pe aici. Premierul demis Ilie Bolojan a declarat în cadrul unei conferințe de presă că responsabilitatea pentru realizarea lui revenea Ministerului Transporturilor, însă acesta nu a făcut nimic, dar a ignorat total să vorbească despre adevărații vinovați: ONG-urile de mediu care au blocat proiectul. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a reacționat imediat și a lansat, fără probe, că PSD a blocat proiectul. În replică, președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a fost și ministru al Transporturilor, a spus că aceste acuzații sunt doar minciuni și manipulare. Potrivit datelor prezentate de el, implementarea proiectului ar fi fost blocată de ONG-urile de mediu. Acesta a precizat că în 5 septembrie 2024 s-a publicat în Monitorul Oficial o hotărâre care aproba efectuarea lucrărilor. „Aveam 1 miliard de euro din fonduri europene alocați pentru asta. Imediat după publicare au început șicanele. (…) Au existat două ONG-uri, Greenpeace, și celălalt, Worldwide Found for Nature, care au denunțat acest proiect în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană”, a declarat Grindeanu. Potrivit lui Grindeanu, motivul reprezentat pentru plângeri ar fi fost distrugerea habitatului natural al sturionilor.

Apare un nou comitet interministerial. Al șaptea în ultimul an

După obiceiul cu care ne-a obișnuit deja premierul demis, el a decis să instituie un comitet interministerial care să supravegheze realizarea acestui proiect. Din noul comitet, care va funcționa sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, mai precis a lui Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-Ministrului, vor face parte reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor, Mediului, Administrației Naționale Apele Române, Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos”, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea Tehnică de Construcții București. La lucrările comitetului pot fi invitați și alți specialiști în domeniu. Statistica arată că Guvernul demis Bolojan a înființat în mai puțin de un an șapte comitete interministeriale pentru rezolvarea diverselor probleme apărute în societatea românească, dar care au fost rezultatele muncii acestor comitete este însă un mister, pentru că nu am avut niciodată publicat un raport privind prestația lor.

Aflatul în treabă la Palatul Victoria: Bolojan propune „pactul pe energie”

Pentru a demonstra că face ceva, Bolojan a venit acum cu o nouă idee și a propus partidelor un „pact pe energie”. De fapt, acesta este doar o încercare a premierului demis să rupă rândurile vinovaților de starea actuală a sistemului energetic și să iasă în față, asumându-și meritul de salvator. În realitate, direcțiile acestui pact vizează investiții care deja au început să fie făcute, problema fiind doar că ar fi trebuit ca până la această oră să fie mult mai avansate. Mai mult, România are și o strategie energetică, adoptată de Parlament, care fixează obiectivele de dezvoltare. Practic, viitorul pact nu ar face altceva decât să adauge o semnătură peste direcțiile de dezvoltare ale sistemul energetic deja asumate, inclusiv de către clasa politică. Direcțiile propuse acum de Bolojan pentru a fi cuprinse în viitorul pact vizează: 

-Energia nucleară: Principala măsură ține de componenta de energie nucleară, anume dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Trebuie spus că proiectul Unităților CANDU 3 și 4 CNE Cernavodă este prevăzut în Proiectul de Strategie Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenței energetice a României și al îndeplinirii țintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE. Termenul estimat de finalizare și punere în funcțiune a celor două noi reactoare este 2031-2032. Proiectul a primit în primăvară avizul tehnic de racordare (ATR) de la operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, ATR-ul prevede o putere aprobată pentru racordare de 1.329,6 MW, mai mică decât cea din planul de 1.400 MW (câte 700 MW pe fiecare unitate).

Citește și: Ilie Bolojan acuză lipsa investițiilor în energie. Ce se întâmplă după oprirea Unității 2 de la Cernavodă? 
– Finalizarea centralelor Mintia și Iernut. Cele două proiecte sunt deja aproape de finalizare, așa că aici pactul nu ar mai aduce nimic nou;

-Creșterea capacităților de stocare. Chiar dacă cu mare întârziere, și aici este „meritul” miniștrilor PNL ai Energiei că au ignorat ani de zile această opțiune, lucrurile au început să se miște cu viteză și am ajuns deja la o capacitate de stocare de 2.000 MWh. Pentru dezvoltarea sistemului de stocare România are la dispoziție și importante fonduri europene. Că aceste fonduri europene au fost prevăzute prin PNRR la o valoare foarte mică, doar 80 de milioane de euro (în timp ce Bulgaria, care astăzi ne dă lecții la acest capitol, a avut 600 milioane de euro), aici este meritul habarniștilor care au scris acest proiect la capitolul energiei, în frunte cu un alt USR-ist de marcă, Cristian Ghinea. În calitatea sa de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în anul 2021 (din partea USR), el a coordonat scrierea și negocierea documentului cu Comisia Europeană