Șase instituții publice, propuse pentru desființare, în Parlament. Inițiator: „Sunt niște falsuri”

Decizia desființării celor șase instituții a fost luată în contextul dezbaterilor pe bugetul de stat pentru 2026 și al încercărilor Guvernului de a reduce cheltuielile publice, potrivit unui comunicat al USR, însă, ulterior, partenerii din Coaliția de guvernare s-ar fi răzgândit. 

„Am convenit la crearea acestei coaliții de guvernare, atunci când situația bugetară era disperată, că vom desființa aceste instituții. Ulterior, partenerii de guvernare s-au făcut că plouă. Am insistat în coaliție în mai multe rânduri, am oferit textele de lege pentru a fi asumate de coaliție. Nu s-a dorit”, declară senatorul USR Cristian Ghinea, inițiator al pachetului de legi.

Concret, cele șase proiecte legislative puse, luni, pe masa senatorilor, prevăd abrogarea legilor de înființare pentru cele șase instituții amintite mai sus și reglementează situaţiile tranzitorii privind patrimoniul, angajaţii şi obligaţiile financiare ale instituţiilor desfiinţate. 

Academia de Științe Medicale – niciun rol vizibil în timpul pandemiei

Unul dintre proiecte vizează abrogarea Legii nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiințe Medicale (ASM). 

Despre această instituție publică, autorii proiectului spun că este o „pseudo-academie în subordinea Ministerului Sănătății”, care funcţionează ca un mecanism de redistribuire bugetară către membri, nu ca un for activ de cercetare sau expertiză medicală.

„Deşi legea prevede că ASM reuneşte personalităţi de o deosebită valoare ştiinţifică, în realitate academia are 160 de membri titulari, în contrast flagrant cu cele 8 locuri ale secției de științe medicale din Academia Română”, se arată în expunerea de motive.

Membrii ASM beneficiază pe viață de o indemnizație lunară egală cu salariul mediu pe economie, acordată automat, fără să existe o condiționare de activitate. 

„Academia nu a avut poziții publice relevante după anul 2012 și nu a jucat niciun rol vizibil în timpul pandemiei de COVID-19, una dintre cele mai grave crize sanitare din istoria recentă, deşi misiunea sa statutară ar fi impus în mod direct o astfel de contribuţie.

Această situaţie evidenţiază o discrepanţă fundamentală între scopul pentru care instituţia a fost creată şi activitatea desfăşurată în realitate”.

Cu toate acestea, în fiecare an, sunt alocate sume semnificative din bugetul Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea funcţionării ASM şi plata indemnizaţiilor viagere ale membrilor titulari. 

Prin desființarea Academiei de Ştiințe Medicale și, implicit, a filialelor instituției, parlamentarii USR preconizează o economie la buget de peste 3,5 milioane de lei anual, bani care, spun ei, ar putea fi direcţionați către servicii medicale, cercetare sau infrastructură sanitară.

Patrimoniul şi arhiva ASM vor fi preluate de Ministerul Sănătăţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi, conform proiectului legislativ depus la Senat. 

De asemenea, „Ministerul Sănătăţii are competenţa de a aprecia, prin hotărâre de Guvern, dacă anumite activităţi ale ASM pot fi preluate parțial”. 

Academia Oamenilor de Știință: 199 de membri și 67 de angajați 

Tot ca „pseudo-academie” este catalogată și Academia Oamenilor de Știință din România, de către parlamentarii USR, care vor să abroge și Legea 31/2007 privind funcţionarea AOSR. 

Aceasta a luat fiinţă în 1996 ca asociaţie (ONG), fiind transformată ulterior în academie, prin legea amintită mai sus, moment în care a dobândit și statutul de instituţie publică finanţată de la bugetul de stat.

„Membrii titulari şi corespondenţi sunt aleşi pe viaţă şi beneficiază de indemnizaţii lunare, iar moştenitorii lor primesc, de asemenea, sume neimpozabile. AOSR are în subordine filiale teritoriale şi un institut de cercetare, Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare Constantin Angelescu (ICAI).

AOSR numără în rândul membrilor săi 199 de persoane, distribuite astfel:

• 107 membri titulari (indemnizație lunară: 1.675 lei);

• 77 membri corespondenţi (indemnizaţie lunară: 1.173 lei);

• 15 membri de onoare (indemnizaţie lunară: 837 lei)”, se arată în expunerea de motive, cu precizarea că, pe lângă cei aproape 200 de membri aleși pe viață, instituția mai are pe statele de plată și 67 de angajați care deservesc această structură. 

De asemenea, deși „activitatea de cercetare este aproape inexistentă”, AOSR dispune inclusiv de autoturisme achiziţionate din fonduri publice și de majorări cu 20% a indemnizaţiei pentru membrii prezidiului şi ai consiliului onorific. 

Potrivit inițiatorilor proiectului legislativ de desființare a AOSR, printre membrii academiei se numără includ „numeroși foști politicieni, demnitari, persoane condamnate penal sau asociate cu structuri represive ale fostului regim comunist, ceea ce compromite orice pretenție de excelență academică”. 

Printre problemele grave depistate în urma analizei bugetelor şi activităţilor AOSR, parlamentarii amintesc că: 

• Bugetul alocat a crescut constant, ajungând la 11,85 milioane lei în 2025, fără o evoluţie corespunzătoare a activității de cercetare;

• Din cei aproape 10 milioane de lei alocaţi în 2022, sub 8% au fost destinaţi cercetării;

• ICAI nu produce rezultate concrete de cercetare care să justifice susţinerea din fonduri publice.

Soluţia propusă: desfjinţarea AOSR, a filialelor acesteia și a Institutului de Cercetări Avansate Interdisciplinare Constantin Angelescu, cu încetarea imediată a plăţii indemnizaţiilor pentru toţi membrii şi a contractelor de muncă ale angajaţilor, în 45 de zile. 

Patrimoniul AOSR, cu excepţia bunurilor aduse prin contribuţia membrilor asociaţiei originare, va fi redistribuit prin HG, iar arhiva va fi preluată de Academia Română, în timp ce raportările financiare ar urma să revină în sarcina Ministerului Finanțelor.

Cele aproximativ 12 milioane de lei care ar fi economisite prin desființarea AOSR pot fi direcționate către „programe de cercetare cu impact demonstrabil”, potrivit inițiatorilor.

Indemnizațiile membrilor ASTR = 93% din bugetul instituției

Academia de Științe Tehnice din România (ASTR) a fost înființată prin Legea nr. 230/2008, tot prin schimbarea statutului de asociație, sub care funcţiona din anul 1997. 

„Autodefinită drept «academie», instituția nu produce cercetare, nu dezvoltă proiecte relevante și nu are impact asupra industriei sau învățământului tehnic, având exclusiv scopul de a plăti indemnizații pentru cei 95 de membri (55 membri titulari, 40 membri corespondenți)”, conform USR.

Citând informații comunicate de Ministerul Educației, inițiatorii proiectului de desființare a ASTR spun că 99,25% din bugetul anual al instituției (de aproximativ 4 milioane de lei) este utilizat pentru indemnizațiile membrilor (93,45%), salarii și cheltuieli de funcționare. Mai mult, ASTR are în dotare și un parc auto propriu, ceea ce reprezintă o cheltuială suplimentară nejustificată, conform expunerii de motive. 

Proiectul legislative propus prevede, pe lângă abrogarea L. 230/2008 și, implicit, desființarea Academia de Științe Tehnice, ca arhiva instituției să fie preluată de Academia Română, iar Guvernul ar urma să adopte o hotărâre prin care va fi stabilită destinația patrimoniului ASTR. 

„Toate aceste instituții se numesc academii, dar sunt niște falsuri. Sunt niște ONG-uri create în anii ′90 de oameni cu legături politice, foști politicieni, unii condamnați penal, oameni care și-ar fi dorit să fie probabil academicieni – dar n-au reușit – și, atunci, au creat prin legi speciale aceste așa-zise academii. Toate aceste instituții de stat au zero impact academic de cercetare”, a spus senatorul Cristian Ghinea, inițiatorul pachetului de propuneri legislative, într-o conferință de presă. 

Institutul Levantului „cercetează” un concept geografic şi cultural vag

Un al patrulea proiect legislativ vizează desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL) şi abrogarea Legii nr. 117/2017. 

Acest institut este catalogat de inițiatori drept „o altă structură cu pretenții academice globale, fără rezultate însă, care funcționează aproape exclusiv din subvențiile primite de la bugetul de stat”, prin bugetul Senatului României, deși, conform legii de înfiinţare, sursele de venit ar trebui să provină din: proiecte de studii şi cercetări, finanţate sau cofinanţate, inclusiv din fonduri europene; editarea şi vânzarea de cărţi, publicaţii, lucrări şi studii de specialitate; studii, proiecte, prestări de servicii şi consultanţă și exploatarea bunurilor aflate în proprietate sau administrare. 

Potrivit expunerii de motive, deși institutul porneşte de la o premisă grandioasă: cercetarea civilizaţiei Levantului (o regiune geografică din Orientul Mijlociu, cuprinde teritorii din mai multe state actuale, printre care Irak, Siria, Liban, Israel, Iordania şi altele), „în realitate, Levantul este un concept geografic şi cultural vag, fară delimitare precisă şi fără a constitui obiect de cercetare instituţionalizat nicăieri în lume”.

Consiliul ştiinţific este format din maximum 36 de membri, dintre care 25 erau activi în anul 2023, iar „analiza bugetelor arată clar că cercetarea este, în fapt, inexistentă”.

Conform expunerii de motive, în 2025, Institutul Levantului a avut un buget de 3,36 milioane lei, din care 2,7 milioane lei s-au cheltuit pe salarii și 0,5 milioane lei pentru bunuri și servicii și „zero lei pentru publicații”. 

Proiectul de lege stipulează că patrimoniul institutului urmează a fi redistribuit prin hotărâre de Guvern, arhiva va fi preluată de Senatul României, iar obligaţiile de raportare financiară vor reveni, de asemenea, Senatului.

Prin desființarea Institutului Levantului, inițiatorii estimează economii anuale la bugetul de stat de aproximativ 3,4 milioane lei. 

Institutul Român pentru Drepturile Omului, „un institut-fantomă”

O altă propunere legislativă pusă, luni, pe masa senatorilor, vizează abrogarea Legii nr.9/1991 și desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), descris ca fiind „un institut-fantomă”, fără impact real în domeniul drepturilor omului, dar cu finanțare constantă din bani publici. 

Potrivit inițiatorilor, deși înființarea acestui institut, la începutul anilor ′90, a avut scopul de a asigura o mai bună cunoaştere a problematicii drepturilor omului de către instituții publice, ONG-uri şi cetăţeni, precum şi informarea opiniei publice internaționale cu privire la respectarea drepturilor omului în România, „în realitate, acest scop a rămas pur declarativ”.

„Un fost angajat a declarat public că şi-a dat demisia pentru că se plictisea la serviciu, iar nimic nu s-a schimbat ulterior”, au ținut inițiatorii legii să menționeze în expunerea de motive.

IRDO este condus de un consiliu director format din 7 membri, un director și un director adjunct, pentru un aparat de aproximativ 22 de angajați, dintre care 7 reprezintă personal administrativ. 

„În peste 30 de ani de existență, IRDO a avut doar doi directori, fără limită de mandat, fără criterii de performanță și fără obligații reale de transparență. În 2025, a avut un buget de 1,5 milioane lei, din care aproximativ 1 milion de lei a fost pentru salarii, restul pentru cheltuieli curente”, mai spun inițiatorii, care propun ca patrimoniul IRDO să fie preluat de Camera Deputaților. 

Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, organizat ca o structură politică

Cel de-al șaselea proiect de lege prevede desființarea Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD), care a luat ființă prin Legea 556/2004, și care, conform inițiatorilor, reprezintă „o pseudo-instituţie publică, fără contribuţie reală la cunoaşterea istorică, funcţionând ca o structură de sinecuri politice, finanţată din bugetul de stat, fără justificare de interes public”.

Încă de la înființare, „IRRD a fost organizat ca o structură politică, nu ca un institut de cercetare”: primii 25 de membri ai Colegiului Național au fost numiți direct de Ion Iliescu, având statut pe viață. De altfel, Iliescu a fost și primul președinte al institutului, funcție pe care a deținut-o până în anul 2021. 

IRDD are aproape 40 de angajați, iar prin desființarea lui parlamentarii USR estimează o economie la buget de 2,3 milioane de lei.

Autorii celor șase proiecte de lege spun că toate aceste instituții consumă anual 27 de milioane de lei din buget.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹