„Adevăratul meu nume. Povestiri din biografie” de Ludmila Ulițkaia, carte disponibilă pentru precomenzi

O carte polifonică, într-o succesiune de personaje memorabile, episoade și detalii de viață cotidiană, iubiri mici și mari, pe lângă șapte povestiri cu tentă angeologică, a căror legătură cu partea autobiografică devine limpede privind volumul ca pe un întreg – ele distilează experiențele și reflecțiile autoarei.

Când noțiunea de „acasă“ e schimbată brutal, iar spațiul și timpul capătă nuanțe ostile, îți mai rămân amintirile și imaginarul. Așa s-a născut și această carte, poate cea mai tulburătoare dintre scrierile Ludmilei Ulițkaia, o mărturie personală, profund intimă, despre întâlnirea cu tine însuți când prezentul mai e posibil aproape exclusiv prin popularea lui cu imagini ale trecutului, iar viitorul e pus sub semnul întrebării, când lumea s-a contractat la dimensiunile unei camere, unde se recitesc cărți, se răsfoiesc pagini de jurnal, se retrăiesc vechi iubiri și prietenii. E nu numai bilanțul unei vieți, ci și al unei lumi întregi, o privire lucidă, dar nu lipsită de blândețe, asupra unui secol bulversant, o poveste-poem care începe cu gânduri disparate și se încheagă tot mai mult, pe măsură ce amintirile capătă consistență și înlocuiesc subtil trăirea momentului actual, vărsându-se, în cele din urmă, într-o ficțiune ce pare să aibă mai mult sens decât realitatea.

„O peregrinare și tristă, și veselă prin acest univers uman atât de paradoxal, dornic de fericire, dar copleșit de nenorociri.“ — Le Monde

„Mulțumiri Ludmilei Ulițkaia pentru umilitatea sa, pentru precizia delicată a prozei sale și pentru simțul său de observație, atât de minunat de ascuțit.“ — Lire Magazine

•

LUDMILA ULIȚKAIA s-a născut într-un sat din Urali în 1943, într-o familie de origine evreiască provenită din Ucraina. După ce își ia licența în biologie la Universitatea din Moscova, lucrează în cadrul Institutului de Genetică. La sfârșitul anilor 1970 se angajează consilier la Teatrul Evreiesc din Moscova și scrie scenarii de film. Primul său roman, Soniecika (1995; Humanitas Fiction, 2019), îi aduce instantaneu notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurtă la Premiul Booker pentru Literatura Rusă și recompensat cu premiile Médicis étranger și Giuseppe Acerbi. Următorul roman, Medeea și copiii ei (1996; Humanitas Fiction, 2019), îi sporește renumele cu o nouă nominalizare la Premiul Booker, pe care și-l adjudecă în 2001 pentru Cazul doctorului Kukoțki (Humanitas Fiction, 2020), roman încununat și cu Premiul Penne (2006). Înmormântare veselă (1997; Humanitas Fiction, 2019) este unul dintre cele mai apreciate romane ale sale, devenit bestseller internațional. De același succes se bucură volumele de povestiri Fetițele. Rude sărmane (2002; Humanitas Fiction, 2013), Oamenii țarului nostru (2005; Humanitas Fiction, 2023), distins cu Premiul Kniga Goda (Cartea Anului), Trupul sufletului (2019; Humanitas Fiction, 2025), Adevăratul meu nume: povestiri din biografie (2023; Humanitas Fiction, 2026), precum și romanele Minciunile femeilor (2003; Humanitas Fiction, 2019) și Al dumneavoastră sincer, Șurik (2003; Humanitas Fiction, 2019), câștigătorul mai multor premii: Romanul anului 2004 în Rusia, Premiul Național pentru Literatură în China (2005) și Grinzane Cavour în Italia (2008). Daniel Stein, traducător (2006; Humanitas Fiction, 2011) a fost încununat cu premiile: Bolșaia Kniga (Marea Carte), Părintele Alexandru (Germania, 2008) și Simone de Beauvoir pentru libertatea femeilor (Franța, 2011). În 2010, Ulițkaia publică bestsellerul Imago/Cortul verde (Humanitas Fiction, 2016), în 2015, Scara lui Iakov (Humanitas Fiction, 2018), iar în 2020, A fost doar ciumă (Humanitas Fiction, 2021). Cărțile Ludmilei Ulițkaia s-au vândut până în prezent în peste trei milioane de exemplare și sunt publicate în peste patruzeci de limbi. În 2013 i s-a acordat distincția Officière de la Légion d’honneur, în 2014, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Euro-peană, în 2020, Premiul Siegfried Lenz, în 2022 Premiul Formentor, iar în 2023 Premiul pentru Pace Erich Maria Remarque și Premiul Günter Grass. Din martie 2022, scriitoarea s-a exilat la Berlin.