Documentul oficial în care se recunoaște că politica fiscală din România urmărește limitarea utilizării banilor cash

Este vorba despre un aviz al Consiliului Economic și Social, prin care este criticat un proiect de lege depus la Parlament care vizează majorarea plafoanelor permise de cash în casieria operatorilor economici, de la 50.000 de lei pe zi la 200.000 de lei pe zi. După ce a făcută această apreciere cu privire la țintele strategice de limitare a utilizării banilor cash, CES a mai adăugat și că există regulamente ale Uniunii Europene care ar fi încălcate dacă un astfel de demers legislativ ar fi adoptat în România. Aceste argumente sunt desființate, însă, de o altă instituție a statului – Consiliul Legislativ -, care arată că, dimpotrivă, regulamentele și directivele UE în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor nu sunt deloc afectate de o majorare a plafonului cash în casieria operatorilor economici din România.

Această dezbatere spectaculoasă între instituții a avut loc după ce, la Senat, a fost înregistrat, la data de 25 iunie 2026, o propunere legislativă pentru modificarea alineatului 1 al articolului 4 indice 2 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei fiscale privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Inițiatorul propunerii legislative este deputatul AUR Doru Lucian Mușat, care argumentează că, în prezent, Legea 70/2015 stabilește că sumele în numerar aflate în casieria operatorilor economici nu pot depăși, la finalul fiecărei zile, plafonul de 50.000 de lei, cu excepția magazinelor de tipul cash and carry, a supermarketurilor și a hipermarketurilor, pentru care plafonul este de 500.000 de lei. Parlamentarul în cauză susține că acest prag nu mai reflectă realitatea economică actuală și generează constrângeri operaționale pentru numeroși operatori economici care, prin specificul activității lor, lucrează preponderent cu numerar. „Acest plafon de 50.000 de ei a fost menținut, chiar dacă s-a depreciat puterea de cumpărare a monedei naționale, erodându-se semnificativ. (…) Limita stabilită, inițial, pentru a descuraja deținerea nejustificată de numerar a ajuns să afecteze activitatea curentă a comercianților mici și mijlocii, a producătorilor agricoli, a operatorilor din comerțul de proximitate, din zonele rurale și din mediul HoReCa”, se precizează în expunerea de motive.

Reglementarea cu plafonul de jumătate de milion de lei pentru marile magazine, neschimbată

Același parlamentar mai susține că menținerea unui plafon redus obligă acești operatori să efectueze depuneri bancare frecvente, uneori zilnice, „fapt ce antrenează costuri suplimentare cu comisioanele bancare”. Se mai invocă „diferența considerabilă dintre plafonul de 50.000 de lei aplicabil majorității operatorilor și plafonul de 500.000 de lei aplicabil marilor structuri comerciale”, care „creează o asimetrie nejustificată” și care „dezavantajează tocmai întreprinderile mici și mijlocii ce constituie coloana vertebrală a economiei naționale”.

Conform proiectului de lege propus, se dorește modificarea normei vizate, în sensul că „sumele în numerar aflate în casieria operatorilor economici nu pot depăși, la finalul fiecărei zile, plafonul de 200.000 de lei”. Se păstrează, totodată, reglementarea aflată în vigoare, conform căreia „în cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăși, la finalul fiecărei zile, plafonul de 500.000 de lei”.

De asemenea, sumele în numerar care depășesc plafonul stabilit se depun în conturile bancare ale respectivilor agenți economici în termen de două zile lucrătoare.

CES se opune și amenință cu retrogradarea ratingului pentru România

ici intervine Consiliul Economic și Social (CES), cu un document halucinant în care se face, practic, recunoașterea cu privire la politica statului român de limitare a tranzacțiilor cash. În avizul nefavorabil acordat proiectului de lege, CES susține că „reducerea fluxurilor de numerar către sistemul bancar (…) afectează în mod direct volumele operaționale ale instituțiilor de credit, veniturile din comisioanele aferente procesării numerarului și eficienței generală a cash-managementului la nivel de sistem bancar”.

În același aviz, se precizează că „relaxarea obligațiilor privind plafonul de numerar creează un stimulent implicit pentru menținerea unui volum mai ridicat de lichidități în afara sistemului bancar. Aceasta contravine direcției strategice asumate la nivel european și național de reducere a utilizării numerarului (…), obiectiv reflectat și în documentele de politică publică ale Băncii Naționale a României”.

În același document, mai scrie că „există un risc de deteriorare a ratingului de conformitate al României”, în sensul că „România se află sub monitorizare din perspectiva respectării standardelor internaționale AML/CFT. Măsuri legislative care relaxează controlul asupra numerarului în circulație pot fi percepute negativ de organismele internaționale de evaluare, cu consecințe reputaționale asupra întregului sistem financiar-bancar românesc”.

Nu în ultimul rând, CES adaugă că „legislația românească urmărește limitarea tranzacțiilor în numerar” și dă ca exemplu plafoanele de deductibilitate fiscală pentru tranzacțiile cash dintre persoanele juridice.

Consiliul Legislativ: Majorarea plafonului nu aduce atingere normelor europene și naționale

Un alt argument al CES, pentru care a avizat negativ proiectul de lege, este acela că „există o contrarietate cu tendințele legislative europene”. „Propunerea legislativă merge în sens contrar Regulamentului (UE) 2020/113 privind trasabilitatea transferurilor de fonduri și cu orientările Autorității Bancare Europene (EBA) privind reducerea utilizării numerarului. La nivel european, tendința este de reducere a plafoanelor de numerar, nicidecum de majorare a acestora”, se mai precizează în documentul citat.

Consiliul Legislativ, care a avizat pozitiv proiectul de lege, este de o părere total contrară cu cea a CES. Instituția arată că majorarea plafonului propus pentru sumele în numerar care pot rămâne în casierie, la finalul fiecărei zile, vizează exclusiv nivelul numerarului rămas și, ca atare, „nu modifică regimul juridic aplicabil tranzacțiilor în numerar și nu aduce atingere obligațiilor de conformitate prevăzute în cadrul legislativ european și național în material prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului”.

Citește și: Se schimbă regulile la plățile cash. Ce tranzacții vor necesita card sau transfer bancar? 

Consiliul Legislativ exemplifică prin Regulamentul (UE) 2024/1624 al Parlamentului European și al Consiliului, din 31 mai 2024, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțarea terorismului, și Directiva (UE) 2024/1640 privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre în acest domeniu.