Orașul care sfidează harta Europei. Granița dintre două state trece prin sufragerie
În Baarle, localitate aflată la granița dintre Țările de Jos și Belgia, poți să dormi într-o țară și să îți bei cafeaua în cealaltă fără să părăsești orașul.
Localitatea este împărțită între Baarle-Nassau, care aparține Țărilor de Jos, și Baarle-Hertog, partea belgiană. Granița dintre cele două țări este atât de complicată încât teritoriile sunt fragmentate în numeroase enclave și contraenclave.
Un puzzle teritorial unic în Europa
Baarle-Hertog este format din 22 de enclave belgiene aflate în interiorul teritoriului olandez. În interiorul unora dintre aceste enclave există, la rândul lor, șapte contraenclave olandeze.
Rezultatul este o hartă care seamănă mai degrabă cu un puzzle decât cu o frontieră obișnuită. Granița trece prin străzi, trotuare, magazine, curți și clădiri.
În unele locuințe, linia de demarcație traversează chiar camerele. Astfel, este posibil ca baia să fie în Belgia, iar dormitorul aflat alături să fie în Țările de Jos.
În magazine și restaurante, situația poate deveni la fel de neobișnuită: un client poate cumpăra produse aflate în două țări diferite, iar într-o cafenea casa de marcat poate fi amplasată într-o altă țară decât locul în care stă clientul.
Graniță cu origini medievale
Actuala configurație teritorială are rădăcini în Evul Mediu. În 1198, ducele de Brabant a cedat o parte din terenuri seniorului de Breda, în timp ce teritoriile rămase sub controlul ducelui au stat la baza zonei care avea să devină Baarle-Hertog, partea belgiană.
De-a lungul secolelor, terenurile și-au schimbat proprietarii, însă parcelele nu au fost reunificate. Astfel s-a păstrat configurația neobișnuită care există și astăzi.
După separarea Belgiei de Țările de Jos, în 1830, problema frontierei a devenit și mai complicată. Stabilirea unei delimitări clare a necesitat ani de negocieri, iar frontierele actuale au fost stabilite abia în 1995.
Citește și Românii, printre ultimii din UE la vacanțe în străinătate
Două țări într-un singur oraș
Deși locuitorii trăiesc, în viața de zi cu zi, ca într-o singură comunitate, orașul are structuri administrative separate.
Există două consilii locale, două oficii poștale, două stații de pompieri, două școli și două sisteme juridice. Localitatea are, de asemenea, doi primari.
Granița este marcată vizibil pe străzi și trotuare prin cruci albe. La numerele caselor este indicat și statul căruia îi aparține imobilul, prin intermediul steagului național.
Există chiar și o regulă specială pentru stabilirea țării în care se află o locuință: aceasta aparține statului pe teritoriul căruia se află ușa de la intrare. Există însă și o excepție spectaculoasă, în care granița trece chiar prin mijlocul ușii.
Legi diferite la aceeași adresă
Configurația orașului nu este doar o curiozitate geografică. De-a lungul timpului, diferențele dintre legislațiile celor două țări au avut efecte directe asupra vieții localnicilor.
Acest lucru a devenit evident mai ales în timpul pandemiei, când Belgia și Țările de Jos au aplicat, în anumite perioade, reguli diferite.
Există însă și avantaje practice. Locuitorii pot profita de diferențele de prețuri dintre cele două țări, inclusiv atunci când combustibilul este mai ieftin într-una dintre ele.
În prezent, o mare parte dintre regulile aplicabile sunt armonizate, însă diferențele legislative și administrative nu au dispărut complet.
50 de traversări ale frontierei în 20 de minute
Pentru turiști și pasionații de geografie, Baarle este una dintre cele mai neobișnuite destinații din Europa.
Pe strada principală, într-o plimbare de aproximativ 20 de minute, un vizitator poate traversa frontiera dintre Belgia și Țările de Jos de peste 50 de ori.
Datorită Spațiului Schengen, trecerile nu sunt însoțite de controale de frontieră. În schimb, marcajele de pe străzi și trotuare îi arată turistului, aproape la fiecare pas, în ce țară se află, noteazză stiripesurse.ro.
În Baarle, frontiera dintre două state nu este doar o linie pe hartă. Este parte din viața de zi cu zi a oamenilor, uneori chiar din propriile lor case.
Citește pe Antena3.ro
În 1915, Stonehenge a fost vândut la licitație cu 6.600 de lire. Trei ani mai târziu, cumpărătorul a donat celebra ruină Marii Britanii