Ilie Bolojan, senatorul PNL de la USR. Premierul are dublă personalitate politică

Ales în 1 decembrie 2024 și validat ca senator în 24 decembrie 2024, Ilie Bolojan apare, în datele oficiale, cu o activitate parlamentară aproape inexistentă. Mai exact, de un an și 9 luni, liderul PNL a semnat doar două inițiative legislative, dar promovate de către grupurile USR, prin deputata Diana Buzoianu. Bolojan nu a semnat pentru niciun alt proiect de act normativ „născut” din Parlament, nici măcar pentru vreo lege inițiată de colegii săi liberali. Cele două legi pe care le-a susținut, inițiate de Diana Buzoianu, au fost adoptate în vacanța parlamentară din acest an. Matematician ca pregătire, Bolojan figurează, din septembrie 2025, ca membru în Comisia Juridică a Senatului. Iar, paradoxal, având în vedere apropierea tot mai vizibilă de Germania, ca premier, senatorul Bolojan face parte din Grupul Pro-America din Parlamentul României, alături de suveraniștii Anamaria Gavrilă, Nadina Cerva, Petrișor Peiu și Dumitru Coarnă.

Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal, a fost ales, la data de 1 decembrie 2024, senator liberal de Bihor. Mandatul său a fost validat la data de 21 decembrie 2024. Însă, timp de un an și 9 luni, activitatea sa ca senator s-a redus strict la susținerea, cu semnătură, a doar două proiecte de acte normative. Ambele inițiate, în vara acestui an, de către deputata USR Diana Buzoianu, subalterna lui Ilie Bolojan, în cadrul Guvernului demis de Parlament pe care acesta încă îl conduce.

Prima inițiativă este Legea nr. 155 din 20 iulie 2026, pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apelor. Iar cea de-a doua inițiativă legislativă în cauză vizează modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 și a Legii minelor nr. 85/2003.

Citește și: Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică afectează grav țara 

Această ultimă lege instituie un cadru normativ pentru „combaterea exploatărilor ilegale de agregate minerale mascate sub pretextul amenajării de iazuri piscicole și lacuri de agrement”.

În cazul primului proiect de lege, Ilie Bolojan apare dreptcoinițiator împreună cu USR-ista Diana Buzoianu, în timp ce, în cel de-al doilea proiect, șeful PNL figurează doar pe lista parlamentarilor susținători.

Ambele legi sunt susținute cu semnătură de două grupuri parlamentare: USR și PNL. Mai exact, de la PNL apar 15 semnături, în frunte cu cea a lui Ilie Bolojan, iar de la USR apar 26 de iscălituri, printre care se regăsesc cele ale unor progresiști cu greutate, cum ar fi, pe lângă Diana Buzoiani, și Allen Coliban sau Emanuel Ungureanu.

Membru în grupul Pro-America, alături de suveraniștii Gavrilă, Peiu și Cerva

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Senatului României, Ilie Bolojan a absolvit Liceul de Matematică „Emanuil Gojdu: din Oradea, Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara – Facultatea de Matematică și Universitatea din Timișoara – Facultatea de Matematică.

În aceste condiții, este interesant de aflat că, în fișa senatorială, Ilie Bolojan figurează ca fiind membru, începând cu data de 34 septembrie 2025, al Comisiei pentru Sănătate din Senatul României.

De asemenea, Ilie Bolojan mai apare ca fiind membru în Grupul parlamentar de Prietenie cu Norvegia, în Grupul parlamentar de Prietenie cu Ucraina și în… Grupul Pro-America din Parlamentul României. În toate acestea, este membru începând cu data de 25 martie 2025.

Grupul Pro-America din  Parlamentul României are 25 de membri parlamentari. Bolojan este coleg, aici, cu apropiatul său Mircea Abrudean (președintele Senatului, cu Nadia Cosmina Cerva (de la Grupul PACE), cu deputatul neafiliat Dumitru Coarnă, cu șefa POT Anamaria Gavrilă, dar și cu liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

A vorbit la fel de mult cât a scris legi

Potrivit datelor oficiale furnizate chiar de Senatul României, Ilie Bolojan figurează cu 28 de luări de cuvânt în Plenul Senatului, din 157. De asemenea, el figurează că și-a exprimat votul electronic în patru ședințe ale Senatului, din 91 la care a participat.

El a mai luat cuvântul și în ședințele Planurilor Reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, însă, în mare măsură, aceste luări de cuvânt au fost ocazionate fie de susținerea unor proiecte de lege pentru care Guvernul condus de el și-a angajat răspunderea în fața Legislativului, fie cu ocazia depunerii unor moțiuni de cenzură. Bolojan a vorbit de la tribuna parlamentului în 23 decembrie 2024, 23 iunie 2025, 7 iulie 2025, 1 septembrie 2025, 7 septembrie 2025, 2 decembrie 2025, 15 decembrie 2025 și 19 martie 2026.

Eclipsat de ceilalți lideri politici

Comparativ, liderul PSD, Sorin Grindeanu, deputat și președinte al Camerei Deputaților, apare, în fișa sa parlamentară, că a luat cuvântul de 128 de ori și că că a inițiat 16 proiecte de lege. Grindeanu este, la rândul său, membru în Grupul Pro-America din Parlamentul României.

De la USR, liderul actual, Dominic Fritz, nu este parlamentar. În schimb, este fostul președinte al progresiștilor, deputatul Cătălin Drulă. Până și acesta figurează cu o activitate parlamentară mai intensă decât cea a lui Ilie Bolojan. Drulă a semnat pentru inițierea a 9 proiecte legislative, a luat cuvântul de 423 de ori și ocupă și funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Liderul AUR, George Simion, a luat cuvântul de 114 ori, a semnat pentru 102 inițiative legislative și pentru 3 proiecte de hotărâre, dar a și inițiat 14 moțiuni.

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a luat cuvântul de 6 ori, a semnat pentru inițierea a 43 de proiecte de lege și este membru în Delegația Parlamentară a României la Adunarea Generală a NATO.

Șefa POT, Anamaria Gavrilă, a luat cuvântul, ca deputat, de 59 de ori și a semnat pentru inițierea a 28 de proiecte de acte normative. Iar Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al Minorităților Naționale, a luat cuvântul de 17 ori și a semnat pentru inițierea a 9 acte normative și a unui proiect de hotărâre.

Campion la ignorarea rolului Parlamentului

Ilie Bolojan demonstrează, și în acest fel, că, în calitate de senator, aproape că ignoră funcția parlamentară. La fel cu, în calitate de prim-ministru, nu dă doi bani pe Parlament, care l-a demis din funcție, prin moțiune de cenzură, încă din data de 5 mai 2026. Iar, încă o dovadă a faptului că, în continuare, Guvernul condus de Ilie Bolojan își propune să adopte HG-uri neconstituționale, este aceea că, la data de 15 septembrie 2026, Consiliul Legislativ a mai avizat negativ un astfel de demers al Executivului interimar.

Este vorba despre un proiect de HG pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 732/2025, privind aprobarea metodologiei-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora.

Concret, prin acest proiect, se preconizează modificarea articolului 6 din HG-ul de bază, în sensul stabilirii, începând cu anul școlar 2026 – 2027, a tuturor categoriilor de burse, respectiv a bugetului necesar acordării acestora.

Consiliul Legislativ arată că orice normă care aduce modificări în ceea ce privește metodologiei-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora, în sensul reglementării unei politici publice noi, excedează Constituției și Codului Administrativ, dacă sunt promovate de un guvern demis.