Principalii vinovați pentru dezastrul testelor PISA! Sabotaj uriaș: Cine a făcut praf cele 500 milioane € investite de România pentru reducerea analfabetismului funcțional

Rezultatele foarte slabe la testele PISA din anii anteriori au condus la investiții majore în pregătirea profesorilor, pentru a se putea produce o adaptare a predării la cerințele acestor teste internaționale. Aceste programe naționale au fost finanțate din bani europeni și de la bugetul de stat, dar rezultatele sunt mai slabe decât înainte. Sindicatele au explicat, în ultimii ani, că toate tăierile bugetare și toate transformările pe care Guvernul Bolojan le-a impus în sistemul de Educație vor face inutilă orice investiție în formarea și perfecționarea cadrelor didactice, iar testele PISA din 2025 confirmă aceste avertismente repetate. Principalul vinovat pentru această situație este chiar Guvernul României, pentru că a provocat degradarea sistemului de educație, prin toate măsurile din ultimii ani – așa cum au anunțat, de la început, sindicatele.

Noile rezultate sunt relevante, pentru a arăta dezastrul provocat, din 2023 până astăzi, de măsurile greșite ale guvernelor României: 48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul la care ar trebui să poată înțelege un text de lungime moderată, să-i identifice ideea principală și să găsească informațiile cerute, proporția crescând de la 41,7% în 2022, iar scorul României la citire a scăzut cu 16 puncte.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Raportul oficial al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) menționează că degradarea rezultatelor este o tendință globală după pandemie, dar România avea deja un nivel foarte scăzut, având obligația să remedieze situația, prin finanțarea unor programe naționale – care s-a făcut, în ultimii ani, însă rezultatele arată că decalajul structural s-a mărit, în loc să se diminueze.

Citește și: Nicușor Dan, reacție dură la raportul PISA: „Educația copiilor noștri este în prag de criză” 

Dezastrul de la testele PISA este doar confirmarea tuturor calculelor pe care sindicatele din Educație le fac, încă din perioada pandemiei. Specialiștii care au analizat aceste rezultate de la testele PISA din ultimii ani au constatat că primele avertismente care au venit din partea profesorilor se adeveresc: a scăzut capacitatea de învățare a elevilor și cea de adaptare a lucrurilor învățate la situații concrete, din realitate, după anul de educație online, în care toți elevii au fost bulversați și au pierdut foarte mult din ceea ce ar fi trebuit să învețe la școală, cu prezență fizică.

Avertismentele sindicatelor au început în 2020

Problema aceasta nu este doar în România, ci s-a observat o scădere în toate țările care au blocat mersul la școală, introducând cursurile online. În legătură cu această problemă, sindicatele profesorilor din România au lansat, în 2020 și 2021, primele semnale de alarmă, cerând guvernelor succesive din ultimii ani măsuri concrete pentru a se putea recupera ceea ce s-a pierdut atunci și a se remedia situația creată tot prin decizii ale Executivului.

Fostul ministru al Educației Ligia Deca reușise să integreze în noile legi ale învățământului preuniversitar și universitar atât „Programul România Educată”, cât și mare parte din solicitările venite din partea sindicatelor profesorilor, ale asociațiilor elevilor și studenților, dar nici de această dată nu se aplică legea. Atacul la sistemul de salarizare, venit din partea Guvernului Bolojan după ce deja se acceptaseră solicitările cadrelor didactice, astfel încât să fie incluse în viitoarea lege a salarizării, dar și toate măsurile de austeritate din ultimii doi ani și jumătate, care au dus la diminuarea veniturilor profesorilor și la subfinanțarea școlilor au anulat, practic, toate investițiile făcute în paralel de statul român pentru creșterea calității actului de predare, cu scopul declarat de a crește rezultatele elevilor la viitoarele teste PISA.

Astfel, România rămâne pe ultimele locuri din UE, situându-se global pe locurile 48-55 dintr-un total de 91 de țări participante la nivel mondial și scade abrupt, cu 16 puncte, la evaluarea competențelor elevilor la citire. Scăderi grave sunt și la matematică și la științe, țara noastră fiind pe ultimele locuri din UE: 48-55.

Profesorii tineri au fost primii care au plecat din sistem

Conform datelor Ministerului Educației, au fost formați prin programul CRED, pentru a preda pe competențe, care s-a finalizat în 2023, peste 55 de mii de profesori din învățământul gimnazial și primar. Cu un buget de aproximativ 42 de milioane de euro, CRED, finanţat cu fonduri europene, a fost prezentat ca fiind cel mai important proiect pe care l-a desfăşurat Ministerul Educaţiei, pentru pregătirea profesorilor tineri, abia intraţi în sistem, astfel încât aceștia să-și poată perfecționa metodele de predare. 

Doar că… mulți dintre ei au ieșit din sistem, după „Reforma Bolojan”, explică sindicatele. Exact tinerii care au intrat în sistemul de educație în ultimii ani au fost cei mai afectați de tăierile bugetare, nu doar la salariu, ci și prin creșterea normei didactice și reducerea numărului de posturi.

Se știa foarte bine, de la început, unde va duce tăierea finanțării în Educație. Tocmai de aceea, chiar programul CRED includea un supliment salarial de până la 4.000 de lei pentru profesorii care beneficiau de aceste cursuri de formare și perfecționare – pentru că nu se pot stimula profesorii, fără bani.

CRED s-a lansat în 2019, după primele rezultate slabe la testele PISA din 2015 și 2018. A urmat un alt program, finanțat din fonduri guvernamentale, apoi din fonduri europene, începând cu 2021: prima de carieră didactică. Inițial blocată, a fost promisă de guvern la negocierile cu sindicatele profesorilor din vara anului 2023, când s-a declanșat greva generală în sistemul de Educație și prima s-a legiferat prin OUG nr. 58/2023.

Dar și aici au fost numeroase piedici și sincope, de la formularea greșită a mecanismului de finanțare, care a blocat posibilitatea de obținere a fondurilor din bani europeni, până anul trecut, apoi au intervenit întârzieri de 7-8 luni, care au făcut aproape imposibilă folosirea acestor bani pentru participarea la cursuri de perfecționare și conferințe internaționale create special pentru creșterea calității actului de predare în România.

S-au obținut fonduri europene, dar prea târziu

Anul acesta, prima de carieră didactică s-a dat abia în septembrie 2026, deși trebuia să ajungă la cadrele didactice în octombrie 2025. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a încheiat, la începutul acestei luni, plățile pentru prima de carieră didactică destinate angajaților din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2025-2026, fiind distribuiți în total 275,1 milioane de lei către 183.423 de beneficiari (1.500 de lei net pe cardurile speciale pentru fiecare). 

Numărul total al beneficiarilor a scăzut cu peste 83.000 față de estimările inițiale, care depășeau 275.000 de persoane, iar diferența enormă este dată de ieșirea din sistem a cadrelor didactice care au demisionat sau și-au pierdut posturile, în urma „Reformei Bolojan”, dar și de neangajarea în continuare a numărului mare de cadre didactice care ar fi trebuit să intre în sistemul de educație pentru a preda noile materii, introduse prin noua Lege a învățământului preuniversitar. Așa cum era de așteptat, încă din timpul mandatului fostului ministru Daniel David, pentru intrarea în sistem a noilor profesori nu au mai fost bani, deși ministrul explica, de la preluarea primului său mandat, că își va convinge colegii din Guvern să accepte finanțarea de care era nevoie, pentru a se aplica noile norme și planuri-cadru.

Astăzi, totalul sumei virate de MIPE pe cardurile profesorilor, ca primă de carieră didactică pentru anul trecut, este cu aproximativ 140 de milioane de lei mai mic decât era prevăzut bugetul inițial – de peste 413,7 milioane de lei. 

Întârzierile plăților au eliminat cursurile de perfecționare

Anul acesta, programul a obținut finanțarea prin cadrul European Educație și Ocupare 2021-2027, iar o mare parte din suma primită de profesori ar fi trebuit să fie folosită pentru formare profesională acreditată – cel puțin 65% din sumă, adică minimum 975 de lei care ar fi mers către cursuri de pregătire profesională și perfecțională, respectiv conferințe internaționale. 

Jurnalul a publicat, în ultimii doi ani, mai multe analize care arată că întârzierile plăților acestor prime de carieră didactică au dus la folosirea banilor aproape exclusiv pentru a cumpăra cărți sau laptopuri, nu pentru cursuri și conferințe, pentru că profesorii nu au cum să plătească retroactiv astfel de evenimente organizate la anumite date calendaristice, în perioadele de întârziere a acestor plăți, deci banii au devenit inutili.

În total, prin acest program afectat de organizarea ministerelor care au alocat fondurile, s-au mai pierdut circa 426 de milioane de euro. Astfel, prin programul CRED și prima de carieră didactică s-a reușit performanța de a se pierde peste 468 de milioane de euro pentru formarea profesională și perfecționarea profesorilor, din 2023 până astăzi, din cauza celorlalte măsuri greșite pe care le-a luat Guvernul României, iar exact în această perioadă au scăzut performanțele elevilor, conform testelor PISA publicate recent, aducând un record negativ istoric. Au fost și alte finanțări mai mici, inclusiv din partea unor ONG-uri, dar tot acest efort financiar din ultimii ani, care se ridică la circa 500 de milioane de euro pentru perfecționarea metodelor de predare ale profesorilor, a fost în zadar, din cauza măsurilor greșite ale guvernelor din ultimii ani.