Avertisment pentru români: Vishingul, noua găselniță a escrocilor prin telefon

După vhishing, phisingul a fost raportat în 14% dintre cazuri, iar smishingul (fraudele prin SMS) – în 13%.

Vishingul e mai greu de combătut, pentru că atacatorii încearcă să câștige încrederea victimei printr-o conversație telefonică, iar asta se face cel mai ușor prin inducerea unui sentiment de panică sau prin scenarii construite special.

DNSC: 42% dintre raportările de fraudă sunt de tip „vishing”

„Moda revine. Creşte foarte mult zona de atacuri care se bazează pe interacţiunea cu omul, adică vishing, care înseamnă un atac prin voce şi presupune un apel în care cineva te sună şi vorbeşte direct cu tine. Acest tip de atac reprezintă 40% din totalul atacurilor“, spune Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor şi fondator al Expandcyber, pentru ZF.

Datele oficiale publicate ulterior de DNSC arată că ponderea raportărilor de tip vishing a ajuns la 42% în primele şase luni din 2026, ceea ce plasează fraudele telefonice pe primul loc între categoriile de incidente raportate în această perioadă.

Inteligenţa artificială face vocea mai greu de verificat

E ușor să faci vishing acum, pentru că InteligențaArtificială pune la îndemâna atacatorilor capacități nelimitate, iar clonarea vocii este cea mai ușoară.

„Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferenţa“, subliniază Sergiu Zaharia.

Numărul de telefon nu mai este o garanţie că apelul este legitim

O altă tehnică folosită de atacatori este Caller ID spoofing, prin care numărul afişat pe telefonul victimei poate fi falsificat. Persoana poate vedea pe ecran un număr care pare legitim sau chiar unul asociat unei instituţii financiare.

Poliţia Română a avertizat în august 2026 că fraudele de tip vishing s-au amplificat şi că infractorii folosesc tot mai frecvent astfel de tehnici pentru a exploata încrederea oamenilor în bănci şi alte instituţii.

În scenariile identificate, atacatorii pot susţine că există tranzacţii suspecte, tentative de autentificare din străinătate, un dispozitiv nou asociat contului sau chiar un presupus atac asupra contului bancar.

În unele cazuri, victima este transferată succesiv către mai multe persoane care pretind că reprezintă banca, poliţia sau Banca Naţională a României.

Scopul este de a crea aparenţa unei proceduri oficiale şi de a determina persoana să acţioneze rapid.

Ce nu trebuie făcut în timpul unui astfel de apel

Recomandările Poliției sunt clare:

1: nu comunicați telefonic parole, PIN-uri, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau datele complete ale cardului și codul CVV/CVC.

2: nu aporbați tranzacții sau notificări în aplicația bancară care nu au fost inițiate personal

3: nu instalați aplicații de control de la distanță la solicitarea interlocutorului.

Aceste reguli sunt valabile și pentru apeluri ce par să vină de la bancă. Poliția recomandă ca verificarea să fie făcută prin canalele oficiale ale instituției, nu prin numărul comunicat de apelant.

Tinerii sunt buni la digital, dar asta nu înseamnă că sunt imuni la vishing

Vishingul poate fi o problemă inclusiv pentru generaţiile care au crescut cu tehnologia.

Sergiu Zaharia Sergiu Zaharia explică faptul că tinerii sunt familiarizaţi cu mediul digital şi pot identifica mai uşor anumite fraude online, însă interacţiunea telefonică directă poate fi o zonă mai puţin familiară.

„Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbeşti mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiţi pe zona digitală decât pe partea de interacţiune directă cu omul, aşa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing“.

(sursa: Mediafax)