Reguli mai dure în școli și licee: elevii, filmați și lăsați fără telefoane la cursuri. Consilierea psihologică, obligatorie

Potrivit inițiativei depuse recent în Parlament, părinții ar urma să-și dea acordul, încă de la înscrierea copilului la școală, pentru monitorizarea audio-video, consiliere și depozitarea dispozitivelor electronice, iar profesorii sau directorii ar putea impune participarea copiilor la ședințe de consiliere. Școlile fără camere video ar trebui să-și cumpere și să instaleze infrastructura necesară în cel mult doi ani.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Un nou proiect de lege, semnat de 30 de parlamentari – majoritatea PNL, dar și USR și PSD – și înregistrat la Senat la finalul săptămânii trecute, propune schimbări importante în regulile de funcționare ale școlilor, sub argumentul creșterii siguranței copiilor și combaterii violenței din unitățile de învățământ.

Printre cele mai importante măsuri se află consimțământul expres pentru consiliere psihologică, monitorizarea audio-video în școli, interzicerea folosirii telefoanelor mobile în timpul cursurilor, inclusiv pentru liceeni, și depozitarea dispozitivelor electronice în locuri special amenajate pe toată durata prezenței elevilor în unitatea de învățământ.

Inițiatorii susțin că măsurile propuse „reprezintă un imperativ” pe fondul „creșterii alarmante a violenței în mediul școlar” și al diversificării formelor de agresiune, de la violența fizică și verbală până la „bullying cibernetic și cultural”.

Acordul părinților, introdus direct în contractul cu școala

O modificare importantă a Legii învățământului preuniversitar (L. nr.198/2023) vizează chiar contractul educațional semnat la înscrierea copilului la școală.

Proiectul stipulează că, pe lângă clauzele deja existente, contractul încheiat între părinți sau reprezentantul legal și unitatea de învățământ va trebui să conțină „consimțământul expres” pentru trei lucruri:

• participarea copilului la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică;
• monitorizarea audio-video în incinta școlii;
• depozitarea dispozitivelor electronice în spații special amenajate pe toată perioada prezenței copilului în unitatea de învățământ.

Inițiatorii argumentează că este necesară introducerea acestor prevederi deoarece actuala Lege a învățământului preuniversitar „nu oferă cadrul normativ necesar pentru acordarea de consiliere psihologică preșcolarilor/școlarilor care se află în situații de risc”.

Inițiatorii susțin, de asemenea, că deși în legislația actuală este prevăzută instalarea de sisteme de supraveghere audio-video, această monitorizare este în prezent „sporadică” și, în multe situații, este împiedicată de lipsa acordului familiilor.

Profesorul poate impune consilierea

O nouă prevedere vizează consilierea școlară și psihologică, care nu va mai fi doar o intervenție solicitată de familie sau acceptată voluntar de aceasta, ci va putea fi impusă de către profesori sau de directorul școlii.

„Participarea la şedinţe de consiliere şcolară şi/sau psihologică (…) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unităţii de învăţământ şi este obligatorie pentru antepreşcolar, preşcolar sau elev”, prevede proiectul legislativ, iar inițiatorii susțin că scopul nu este unul punitiv, ci de protecție.

„Reglementările propuse nu reprezintă măsuri punitive, ci mecanisme de protecție a copiilor”, se arată în expunerea de motive.

Pe de altă parte, însă, documentul nu detaliază și criteriile după care un profesor sau director ar decide că un elev trebuie să participe la consiliere, aceste proceduri urmând să fie stabilite la nivelul regulamentului intern al fiecărei unități de învățământ.

Însă, în lipsa unor instrucțiuni clare, modul de aplicare a acestei noi reguli ar putea să difere destul de mult de la o școală la alta.

O altă problemă apare în localitățile mici, unde un singur consilier școlar poate deservi mai multe unități de învățământ, uneori aflate la distanțe mari. Astfel, obligația elevilor de a participa la ședințele consiliere va fi greu de pus în practică.

Reguli speciale pentru telefoane și consiliere

Conform proiectului legislativ, Regulamentul de ordine interioară al fiecărei școli ar urma să fie completat cu mai multe proceduri obligatorii.

Astfel, pe lângă procedura privind participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică, regulamentul va cuprinde și „procedura privind depozitarea dispozitivelor electronice, în spații special amenajate”, pe întreaga perioadă în care elevii se află în unitatea de învățământ.

Școala ar trebui să stabilească, totodată, și cum sunt sesizați preventiv părinții atunci când sunt observate comportamente cu risc ale unui elev.

Mai mult, regulamentul va trebui să prevadă procedura prin care sunt sesizate asistența socială și protecția copilului atunci când sunt identificate riscuri precum: „manifestări și comportamente deviante”, suspiciuni de violență fizică și psihică în familie sau „semne evidente ale deficienței de îngrijire a minorului”.

Telefonul mobil, interzis și liceenilor

Schimbarea care va fi imediat resimțită de elevi, mai ales de către liceeni, este cea referitoare la telefoane.

În prezent, Legea nr. 198/2023 stabilește că utilizarea telefonului mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de către elev este interzisă „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor” în învățământul preșcolar, primar și gimnazial.

Conform noilor reguli, această interdicție a utilizării telefonului mobil se va aplica inclusiv în cazul învățământului liceal.

„Utilizarea necontrolată a telefoanelor, inclusiv în pauze, alimentează fenomenul de cyber-bullying și distrage atenția elevilor de la interacțiunea socială sănătoasă, precum și de la procesul de învățământ”, justifică inițiatorii măsura propusă.

Există însă și excepții. Telefonul va putea fi utilizat în scop educativ sau în spațiile autorizate explicit prin regulamentul intern al unității de învățământ. De asemenea, regula nu se aplică echipamentelor pe care elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt autorizați să le folosească.

Poate fi „confiscat” de școală

Nerespectarea interdicției „poate duce la preluarea echipamentului de către personalul unității de învățământ”, pentru ca acesta să fie predat, după caz, părintelui sau tutorelui legal al elevului minor ori elevului, potrivit regulamentului intern.

În același timp, proiectul legislativ obligă școlile să aibă o procedură clară pentru depozitarea dispozitivelor. În unitățile mici, unde nu există spații suficiente sau personal auxiliar, care să preia și să restituie telefoanele, pot apărea dispute privind responsabilitatea pentru pierderea, deteriorarea ori accesul neautorizat la aceste dispozitive.

Pe lângă celelalte responsabilități pe care le are în prezent – precum să asigure frecventarea cursurilor de către copil, să păstreze legătura cu personalul școlii și să sprijine integrarea copilului în colectiv -, conform noilor reguli, părintele sau reprezentantul legal va avea obligația de a anunța educatorul, învățătorul, dirigintele, mediatorul școlar sau consilierul școlar despre orice faptă de violență produsă în incinta unității de învățământ.

Doi ani – termen pentru instalarea camerelor, dar fără bani

Proiectul introduce și un termen pentru școlile de stat care nu dispun în prezent de sisteme audio-video. Mai exact, aceste unități de învățământ vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a legii pentru a „achiziționa, instala și operaționaliza” aparatura tehnică necesară monitorizării audio-video în incinta școlii.

Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că propunerea legislativă „nu determină o majorare a cheltuielilor la bugetul general consolidat al statului”.

Însă, documentul nu oferă și o estimare a numărului de școli care ar trebui dotate cu aceste sisteme, a costurilor echipamentelor sau a sursei concrete de finanțare pentru aceste achiziții.

Pentru școlile mici, cu bugete reduse, din mediul rural, această obligație poate însemna cheltuieli greu sau chiar imposibil de suportat, mai ales dacă sunt necesare și lucrări de infrastructură sau conexiuni stabile la internet.

Inițiatorii au solicitat ca proiectul propus să fie dezbătut și adoptat în procedură de urgență, motivând că aceasta este necesară „pentru a asigura aplicarea legii începând cu următorul an școlar”.