Ora de iarnă 2026: când se schimbă și cum te adaptezi mai ușor

Europa revine oficial la ora solară în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 3:00 dimineața, acele ceasului se mută înapoi la ora 2:00, iar oamenii câștigă, practic, o oră în plus de somn. Trecerea la ora solară are loc, ca în fiecare an, în ultimul weekend din octombrie.

Schimbarea aduce o oră suplimentară de somn în noaptea respectivă și dimineți mai luminoase, dar și un întuneric mai timpuriu seara, resimțit rapid în zilele următoare. Dispozitivele conectate la internet, smartphone-uri, ceasuri inteligente, tablete și computere, se actualizează automat, în timp ce ceasurile de perete, de mână și deșteptătoarele manuale trebuie reglate individual de fiecare proprietar.

Schimbarea orei este reglementată, la nivel european, de Directiva 2000/84/CE, valabilă pentru toate statele membre. Deși Parlamentul European a votat, încă din 2019, în favoarea eliminării obligativității schimbării orei, reforma rămâne blocată la Bruxelles, din lipsa unui acord comun între statele membre. Principalul motiv al blocajului este faptul că fiecare stat ar fi urmat să aleagă individual dacă păstrează ora de vară sau ora de iarnă permanent, iar fără o coordonare centrală, Europa ar risca să ajungă la un adevărat mozaic de fuse orare între țări vecine, cu implicații serioase pentru transporturi, logistică și funcționarea pieței unice. Practic, continentul s-ar putea împărți în două, țările din nord și cele din sud, din cauza diferențelor mari de lumină naturală: o călătorie cu trenul sau avionul din Italia spre Norvegia, cu escală, ar putea presupune, în acest scenariu, trei schimbări succesive de fus orar.

Efectele asupra organismului

Schimbarea orei acționează asupra corpului uman ca un fel de micro-jet lag: întrerupe temporar sincronizarea dintre ritmurile biologice interne și ciclul natural de lumină-întuneric, care reglează nu doar somnul, ci și apetitul și starea generală de spirit. Cele mai frecvente efecte resimțite în zilele următoare sunt insomnia, oboseala din timpul zilei, iritabilitatea și scăderea capacității de concentrare. De regulă, organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta complet, studii citate în presa internațională arată că, la copiii mici, revenirea la orarul obișnuit de somn durează, în medie, între trei și opt zile.

Sfaturi pentru o adaptare mai ușoară

Contrar impresiei că o oră suplimentară de somn este mereu binevenită fără pregătire, specialiștii recomandă câteva ajustări simple, atât înainte, cât și după schimbarea orei:

• Nu vă culcați mai târziu decât de obicei în noaptea schimbării, sperând să „profitați” de ora în plus, culcarea târzie, cu lumină artificială sau ecrane aprinse, întârzie instalarea somnului și anulează, practic, beneficiul orei suplimentare.
• Expuneți-vă la lumină naturală dimineața, cât mai devreme după trezire, lumina este principalul semnal care „resetează” ceasul biologic intern și ajută la o adaptare mai rapidă.
• Evitați ecranele cu cel puțin 60-90 de minute înainte de culcare, în special în primele zile după schimbarea orei, întrucât lumina puternică a telefoanelor și tabletelor inhibă producția de melatonină, hormonul care declanșează somnolența.
• Reduceți cofeina cu 4-6 ore înainte de somn și evitați alcoolul seara, ambele putând perturba suplimentar calitatea somnului în perioada de adaptare.
• Pentru copiii mici, specialiștii recomandă o tranziție treptată: decalarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme, în zilele dinaintea schimbării, astfel încât ajustarea finală să fie mai mică și mai ușor de tolerat.
• Păstrați, pe cât posibil, rutina obișnuită de mese, somn și activitate fizică în primele zile, cu cât programul zilnic rămâne mai constant, cu atât organismul se adaptează mai repede la noul orar.
• Evitați exercițiile fizice intense cu 3-4 ore înainte de culcare, întrucât creșterea temperaturii corpului poate îngreuna suplimentar adormirea în perioada de tranziție.