Moldova declară stare de urgență energetică. Ce rol are România în planul de criză

Decizia trebuie confirmată de Guvern și de Parlament și vine pe fondul unei combinații de crize: scumpirea accentuată a carburanților pe piața internațională și scăderea critică a debitului Nistrului, principala sursă de apă și energie hidroelectrică a țării.

 Maia Sandu a explicat că situația este generată, în bună măsură, de tensiunile din Orientul Mijlociu, care afectează transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz și rutele din zona Bab-el-Mandeb, pe fondul escaladării conflictului din Yemen. Potrivit datelor prezentate la Consiliul Național de Securitate, în primele două săptămâni ale lunii septembrie, cotația internațională pentru motorină a crescut cu peste 20%, iar cea pentru benzină cu aproape 9%, în timp ce prețul petrolului Brent a depășit 107 dolari pe baril.

Prețuri record la carburanți în Republica Moldova

Fiind complet dependentă de importurile de combustibili, Republica Moldova a resimțit direct aceste creșteri. Pentru intervalul 19-21 septembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit un preț maxim de 33,80 lei moldovenești pentru un litru de benzină și 36,11 lei pentru un litru de motorină, niveluri record pentru piața locală.

Debitul Nistrului, la un nivel istoric de scăzut

Situația hidrologică agravează criza. Între 11 și 20 septembrie, debitul mediu de apă care a intrat în lacul de acumulare Novodnistrovsk, aflat pe teritoriul Ucrainei, în amonte de Republica Moldova, a fost de doar 23 de metri cubi pe secundă, comparativ cu nivelul obișnuit de 100-120 de metri cubi pe secundă pentru această perioadă a anului. Nivelul apei din lac a ajuns la un minim istoric, iar scăderea afectează atât alimentarea cu apă, cât și producția de energie hidroelectrică din regiune, contribuind suplimentar la creșterea prețurilor pe piața energetică regională. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat că debitul actual reprezintă deja o problemă pentru biodiversitatea fluviului, iar meteorologii estimează că ploile capabile să refacă rezervele de apă din lacul de acumulare sunt așteptate abia peste cel puțin o lună, motiv pentru care autoritățile îndeamnă populația și agenții economici la un consum rațional de apă.

Rolul interconexiunilor cu România

Pentru a preveni întreruperile în alimentarea cu energie electrică pe durata sezonului rece, Guvernul de la Chișinău analizează folosirea de urgență a interconexiunilor electrice de 110 kV cu România, cu posibilitatea creșterii cantității de energie importate direct de la vecinul de peste Prut, ca soluție de rezervă în cazul unor probleme majore de aprovizionare.

Ce prevede planul de măsuri

Maia Sandu a explicat că starea de urgență ar urma să permită Guvernului să intervină rapid pentru achiziția de combustibili, gestionarea unor avarii sau alte situații neprevăzute legate de aprovizionarea cu resurse energetice. Printre măsurile discutate se numără constituirea de rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide, asigurarea stocurilor de gaze naturale și crearea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere. „Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială — economia și cetățenii trebuie să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că ponderea energiei regenerabile a crescut în ultimii ani, dar rămâne insuficientă pentru a acoperi consumul din orele de vârf, motiv suplimentar pentru pregătirea unor scenarii alternative. Obiectivele energetice esențiale vor beneficia și de protecție sporită împotriva unor eventuale acțiuni ostile, inclusiv atacuri cu drone, precum și de măsuri suplimentare de securitate cibernetică, pe fondul unor incidente recente de survolare neautorizată a spațiului aerian moldovenesc.

Sprijin pentru populația vulnerabilă

Guvernul urmează să asigure fondurile necesare pentru continuarea mecanismului de compensare a facturilor pe întreaga perioadă a sezonului rece, ajutorul fiind stabilit în funcție de evoluția tarifelor și de gradul de vulnerabilitate al fiecărei gospodării. „Nu o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, mai ales de cele mai vulnerabile”, a declarat Maia Sandu. Instituțiile responsabile vor pregăti și recomandări pentru economisirea energiei, alături de instrucțiuni pentru populație în cazul unor întreruperi temporare de electricitate, gaze sau căldură, precum și soluții digitale de alertare a populației, până la finalizarea sistemului național MD-Alert.

Nu este prima stare de urgență energetică din acest an. Republica Moldova a mai instituit, în 2026, stare de urgență în sectorul energetic, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei au dus la deconectarea liniei electrice Vulcănești-Isaccea. Măsura fusese ulterior înlocuită cu o stare de alertă în sectoarele energetic și hidrologic, înainte de anunțul de luni privind revenirea la starea de urgență.