Elevul care și-a înjunghiat profesoara și un coleg nu poate fi pedepsit penal

Elevul care și-a înjunghiat profesoara de Matematică și un coleg nu poate primi nicio pedeapsă penală, chiar dacă se poate demonstra că faptele au fost făcute cu premeditare. După fiecare astfel de incident reîncep dezbaterile privind măsurile care s-ar putea lua pentru a nu mai ajunge în unitățile de învățământ arme albe aduse de elevi sau alte obiecte periculoase și spray-uri lacrimogene, dar minorii nu pot fi percheziționați și nici măcar soluția propusă de o parte din sindicate, de a se cumpăra porți „inteligente”, ca pe aeroport, nu a fost acceptată de ONG-uri și de guvernele de până acum.

Elevul de 13 ani care și-a atacat colegul și profesoara a fost transferat recent de la altă școală, din motive de agresivitate. Statul român a procedat cu acești copii violenți la fel ca în cazul urșilor – a mutat problema dintr-o parte în alta, fără a putea rezolva ceva. Ieri dimineață, la prima oră de cursuri de la Școala „Ștefan cel Mare” din Bistrița, elevul de 13 ani a acționat cu premeditare, fiind înarmat cu un cuțit pe care l-a putut introduce în școală fără a fi controlat – pentru că nici controalele corporale nu sunt posibile, în cazul elevilor minori.

Deși s-a deschis dosar penal de urmărire pentru minorul agresor, acesta va fi clasat, pentru că agresorul are doar 13 ani și nu răspunde penal. După ce s-a chemat Poliția, elevul a fost imobilizat și dus la secție, dar nu va putea să rămână în arest, pentru că legea nu permite. Polițiștii au început cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul, dar mai mult de atât nu pot face.

„Este un copil al cărui istoric trebuie să fie aflat. El va fi supus unei expertize medico-legale psihiatrice, deși nu va fi sancționat sub nicio formă pentru această faptă. Foarte greu s-ar putea obține chiar și o internare într-o unitate de psihiatrie, dar va stabili comisia care îl va examina, nici părinții nu răspund penal. Trebuie să se afle care este atmosfera în familie sau dacă provine dintr-o familie dezorganizată, chiar dacă acest dosar va fi clasat din cauză de neimputabilitate. Procurorul trebuie să ducă cercetarea la bun sfârșit, pentru a afla, din punct de vedere criminologic, cum s-a ajuns la așa ceva”, a explicat, pentru Jurnalul, colonelul (r) Dan Antonescu, fost șef al Serviciului Omoruri din cadrul Poliției Capitalei.

Citește și Elevul de 13 ani din Bistrița care și-a înjunghiat profesoara, mesaj șocant pe TikTok înainte de atac: „Habar nu au cât sunt de periculos!”

Radicalizare și premeditare, dar fără pedepse

Copilul de 13 ani pare a fi unul radicalizat prin vizionarea unor materiale violente de pe internet, cu tentă rasistă. Anunțase, pe TikTok, ce urma să facă la școală, inclusiv o parte din credințele lui, menționând „ne vedem în Valhalla”, iar elevul pe care l-a atacat este de etnie romă, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu materialele extremiste pe care le-a vizionat.

Dan Antonescu a mai explicat că la această vârstă, copilul se poate radicaliza mai mult pe baza teribilismului adolescentin, pentru că nu are cunoștințe temeinice sau capacitatea de a înțelege în profunzime problemele istorice sau diferențele rasiale. Tocmai de aceea, doar o problemă psihiatrică ar putea fi cauza violenței extreme. De altfel, specialistul criminolog a explicat, în mai multe astfel de situații din ultimii ani, că noua tehnologie și accesul copiilor și l tinerilor la informație a modificat profund capacitatea copiilor de a înțelege realitatea și ar trebui să se ia în considerare aceste noi elemente la stabilirea unei vârste mai mici de la care să pornească răspunderea penală a minorilor – aceasta fiind singura posibilitate de a scădea numărul actelor de violență, mai ales în școli.

Oribila crimă din Timiș a schimbat legea

Dezbateri pe această temă a scăderii vârstei pentru răspunderea penală a minorilor au avut loc și la începutul acestui an, după ce în județul Timiș, un băiat de 15 ani a fost omorât cu sânge rece de alți minori, printre care și unul de 13 ani. Victima a fost omorâtă cu lovituri de topor și de cuțit, cele mai multe plăgi fiind în zona capului. Copiii criminali au îngropat cadavrul și au tăiat o găină, pentru a nu fi suspectați.

Protecția copilului este pe primul plan, atunci când sunt implicați minorii în fapte penale, dar experții în domeniu spun că deja copiii știu că pot face orice până la vârsta de 14 ani, pentru că nu au răspundere penală, iar la cursurile predate de specialiști în școli se poate observa cum mulți copii se laudă cu puterea pe care le-o dă legea, până împlinesc vârsta de 14 ani.

Singura modalitate de a reduce efectele acestui nou fenomen care nu se observă doar în România, ci în toate țările care exclud pedeapsa penală pentru minori este o reevaluare și o redefinire a minorului, în raport cu noile tehnologii care permit să ajungă informația la copiii cu vârsta sub 14 ani, astfel încât minorul să o înțeleagă, acționând în perfectă cunoștință de cauză, cu discernământ. Numai așa s-ar putea modifica pragul de vârstă sub care să se poată aplica pedeapsa penală – schimbare cerută de zeci de mii de români care au semnat o petiție, la începutul anului, după ce au descoperit că un criminal minor nu poate fi pedepsit.

Dezbateri pentru modificarea legislației

Omorul, mai ales cu premeditare, se pedepsește chiar și cu închisoarea pe viață, în cazul adulților, făptuitorii având și toate circumstanțele agravante adăugate, dar în cazul minorilor, pedeapsa se reduce la jumătate sau nu există deloc, dacă fapta este comisă de un copil care nu a împlinit 13 ani, după ce legea s-a modificat, vârsta scăzând de la 14 ani, după monstruoasa crimă din Timiș.

Nu este prima oară când copiii comit infracțiuni, fapte cu violență extremă, până la omor. De fiecare dată se lansează propunerea de modificare a Codului penal – schimbat din 2014, cu introducerea unor pedepse mult mai blânde pentru minori – astfel încât să se introducă măsuri mai dure pentru copiii și adolescenții care comit fapte penale, însă până în prezent nu s-au găsit soluții.

Legislația penală a fost schimbată, din februarie 2014, astfel încât să preia principiile europene în relația cu minorii, iar aceste principii nu mai pot fi ignorate, chiar dacă s-ar modifica legile. Mai mult, conform cadrului legislativ din România, nici măcar părinții nu răspund penal, ci doar civil, în astfel de situații. Răspunderea civilă poate însemna că familia victimei cere despăgubiri pentru moartea copilului, dar familiile celor care au comis crima pot scăpa doar cu o amendă, dacă fac parte din categorii sociale defavorizate.

În ultimii ani s-a discutat posibilitatea de redefinire a minorului și a discernământului, dar în afară de scăderea vârstei pentru răspundere penală de la 14 la 13 ani, numai pentru omor, altceva nu s-a putut schimba.

Și-a omorât bunica, dar s-a dus la școală

Un alt caz care a șocat România este din anul 2018, când un copil de 9 ani și-a omorât bunica, pentru că nu-l lăsa să se joace pe calculator. Șocul a fost și mai mare pentru părinții colegilor lui de clasă, după ce mama copilului criminal a cerut să i se dea voie să meargă la școală în continuare, pentru că legislația permite și nu prevede niciun fel de sancțiune. Se consideră că astfel poate fi integrat mai bine în societate minorul, fără a se lua în considerare pericolul pe care îl reprezintă pentru ceilalți.

De altfel, în România au fost foarte multe situații în care părinții elevilor au protestat după ce copiii lor au fost agresați de colegi violenți împotriva cărora școala nu poate lua măsuri prea dure. Cele mai multe cazuri s-au rezolvat prin mutarea temporară a copilului violent în altă unitate școlară, pentru că doar atât permite legea.

În cazul minorului cu vârsta de 13 ani care a participat la comiterea crimei din Timiș, mama acestuia nu a permis nici măcar internarea lui la Psihiatrie și l-a luat acasă pe semnătură proprie. Legislația le dă voie și părinților sau aparținătorilor bolnavilor psihic să-i ia acasă sub semnătură, asumându-și consecințele, iar în multe cazuri, chiar cei care au decis să nu lase bolnavul în grija psihiatrilor ajung să fie uciși de cei pe care i-au protejat.

Apoi, statisticile Poliției arată că cele mai multe victime sunt mamele bolnavilor de schizofrenie – minori sau majori – care ajung să fie omorâte de propriii copii, în momentele în care aceștia nu au discernământ.

Plasamentul nu e o soluție bună

Direcția pentru Protecția Copilului nu poate face mai mult decât să ia minorul în plasament, dacă va putea să-i decadă din drepturi pe părinți. Dar astfel nu se obține decât o mutare a problemei dintr-o parte în alta, pentru că nici la centrele de îngrijire sau în familiile care au grijă de copiii luați de acasă de DGASPC nu există posibilitatea de a supraveghea un astfel de copil sau de a-i schimba comportamentul, mai mult decât s-ar putea face în familie.

În plus, un copil violent care știe că nu poate fi pedepsit ar putea să-și atace în continuare colegii sau chiar supraveghetorii dintr-un centru de plasament, pentru că nu răspunde penal. Nici alte interdicții care i s-ar da minorului violent nu sunt relevante – de exemplu, interdicția de a lua legătura cu victimele sau cu familiile lor – pentru că nu există posibilitatea de a primi vreo pedeapsă, dacă nu respectă interdicția.

Cu toate acestea, există centre de detenție pentru minori, dar numai pentru cei cu vârsta între 14 și 18 ani. Cei astfel condamnați sunt plasați în centre de detenție pentru minori – la Tichilești (lângă Brăila) și la Craiova – unde pot sta până împlinesc vârsta de 24 de ani. O astfel de soluție nu poate fi dată de judecători în cazul copilului de 13 ani care și-a înjunghiat profesoara și colegul de școală, ieri, la Bistrița.

Dar nici detenția sau școala de corecție nu reprezintă o soluție pentru reabilitarea unui minor care comite o crimă sau altă faptă penală, pentru că în practică s-a constatat că în astfel de medii de detenție se perfecționează, de fapt, în privința infracțiunilor. Dincolo de programele de reabilitare, cei care ajung în penitenciar învață de la ceilalți cum să nu mai facă greșeli, la viitoarele infracțiuni.

Mai există și pericolul extinderii fenomenului, dacă minorii duși în centre de reabilitare învață mai degrabă de la ceilalți delincvenți.