Cardiologul recomandă o schimbare simplă în alimentație pentru reducerea colesterolului. De ce nu trebuie să ignori analizele, chiar dacă te simți bine

Te simți bine, faci mișcare și nu ai probleme de sănătate evidente? Aceste lucruri nu înseamnă neapărat că inima ta este protejată. Colesterolul mărit poate rămâne nedetectat ani la rând, fără să provoace simptome, în timp ce contribuie la acumularea depunerilor de grăsime pe pereții arterelor.

Un cardiolog specializat în prevenție atrage atenția asupra importanței analizelor de sânge și a unor schimbări simple în alimentație, care pot contribui la menținerea colesterolului în limite sănătoase. Una dintre cele mai importante măsuri este înlocuirea unei părți din grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate, prezente în alimente precum uleiul de măsline, nucile, semințele și peștele gras, explică Wales Online.

Mesajul specialistului este clar: nu trebuie să aștepți apariția simptomelor pentru a începe să ai grijă de sănătatea inimii.

Colesterolul mărit nu provoacă simptome. Cum afli dacă ești în pericol

Dr. Francesco Lo Monaco, cardiolog specializat în prevenție și fondator al The National Heart Clinic din Harley Street, Londra, explică de ce starea generală de bine nu este un indicator suficient al sănătății cardiovasculare.

Medicul este și autorul cărții Heart Saviour, dedicată schimbărilor constante de stil de viață care pot contribui la îmbunătățirea sănătății și a longevității.

„Una dintre provocările colesterolului mărit este că oamenii se pot simți complet bine și pot presupune că totul este în regulă. Dar colesterolul nu provoacă, de obicei, simptome pe care să le poți simți, așa că nu îți poți evalua sănătatea cardiovasculară doar în funcție de cât de sănătos te simți. Cunoașterea valorilor colesterolului îți oferă informații utile, însă important este să înțelegi ce înseamnă aceste valori pentru riscul tău individual.”

Prin urmare, analizele de sânge sunt esențiale pentru identificarea colesterolului mărit. Testul numit profil lipidic măsoară mai multe tipuri de grăsimi din sânge și oferă medicului informații importante pentru evaluarea riscului cardiovascular.

Ce valori ale colesterolului sunt considerate normale

Un profil lipidic include, de regulă, colesterolul total, colesterolul HDL, colesterolul non-HDL și trigliceridele.

Colesterolul HDL este cunoscut drept colesterolul „bun”, deoarece contribuie la transportarea colesterolului înapoi către ficat. În schimb, colesterolul non-HDL include colesterolul transportat de particule care pot favoriza acumularea depozitelor de grăsime în pereții arterelor.

În ghidurile britanice, pentru adulții sănătoși sunt utilizate frecvent următoarele valori orientative:

• Colesterol total: sub 5 mmol/l.
• Colesterol non-HDL: cel mult 4 mmol/l.

Aceste praguri nu reprezintă însă o evaluare completă a riscului individual. Valorile-țintă pot fi diferite pentru persoanele care au deja boli cardiovasculare, diabet sau alți factori de risc.

„Este important să nu te concentrezi asupra unei singure valori, privită separat. Medicul va analiza rezultatele colesterolului împreună cu factori precum tensiunea arterială, vârsta, fumatul, diabetul, istoricul medical și existența unor antecedente familiale de boli cardiovasculare. Această imagine de ansamblu ajută la stabilirea măsurilor necesare, dacă este cazul.”

Citește și Colesterolul „rău” ucide în tăcere: Un cunoscut cardiolog explică de ce statinele salvează vieți, în ciuda miturilor de pe internet

De ce are organismul nevoie de colesterol

Deși este asociat frecvent cu bolile cardiovasculare, colesterolul îndeplinește funcții esențiale în organism. Este necesar pentru structura celulelor și pentru producerea unor hormoni, inclusiv estrogen, testosteron și cortizol.

Problema apare atunci când anumite particule care transportă colesterolul se acumulează în exces și favorizează ateroscleroza, proces prin care arterele se îngustează și își pierd din elasticitate.

„Colesterolul în sine nu este rău. Îngrijorarea apare atunci când anumite particule care transportă colesterolul ajung la niveluri prea ridicate, crescând riscul cardiovascular.”

De aceea, obiectivul nu este eliminarea colesterolului din organism, ci menținerea valorilor adecvate și reducerea riscului de complicații.

Cele două analize suplimentare despre care merită să discuți cu medicul

Pe lângă profilul lipidic obișnuit, există și alți indicatori care pot ajuta la evaluarea riscului cardiovascular în anumite situații.

Apolipoproteina B (ApoB) oferă informații despre particulele care transportă grăsimi și colesterol și care pot contribui la formarea plăcilor de aterom.

Lipoproteina(a), cunoscută și ca Lp(a), este influențată în mare măsură de factorii genetici și poate crește riscul de boli cardiovasculare chiar și atunci când valorile obișnuite ale colesterolului par normale.

„ApoB măsoară particulele care transportă colesterol și care pot fi dăunătoare, în timp ce Lp(a) este determinată în mare măsură genetic și poate crește riscul de boli cardiace chiar și atunci când valorile standard ale colesterolului par normale.”

Nu toate persoanele au nevoie de aceste teste. Medicul poate decide dacă sunt indicate în funcție de istoricul familial, rezultatele analizelor și ceilalți factori de risc.

Schimbarea alimentară recomandată de cardiolog: înlocuiește grăsimile saturate cu cele nesaturate

Una dintre cele mai accesibile măsuri pentru îmbunătățirea profilului lipidic este schimbarea tipului de grăsimi consumate.

În loc să elimini toate grăsimile din alimentație, încearcă să înlocuiești o parte dintre sursele bogate în grăsimi saturate cu alimente care furnizează grăsimi nesaturate.

Printre opțiunile recomandate se numără uleiul de măsline, nucile, semințele și peștele gras, precum somonul, sardinele sau macroul.

În practică, poți folosi ulei de măsline în locul untului în anumite preparate, poți alege o porție de nuci nesărate în locul unei gustări bogate în grăsimi saturate și poți include pește în meniul săptămânal.

Aceste înlocuiri sunt importante: simpla adăugare a unor alimente considerate sănătoase, fără reducerea surselor de grăsimi saturate, nu oferă neapărat același beneficiu.

O alimentație echilibrată poate contribui la scăderea colesterolului LDL și la reducerea riscului cardiovascular, dar efectele depind de dieta inițială, de cantitățile consumate și de starea generală de sănătate.

Cinci măsuri care te pot ajuta să îți protejezi inima

Pe lângă schimbarea tipului de grăsimi din alimentație, există și alte măsuri care pot contribui la menținerea colesterolului sub control.

1. Alege mai des grăsimile nesaturate. Înlocuiește o parte dintre alimentele bogate în grăsimi saturate cu ulei de măsline, nuci, semințe și pește gras.

2. Adoptă o alimentație echilibrată. Include legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și alte surse de fibre. Fibrele solubile, prezente în alimente precum ovăzul și fasolea, pot contribui la reducerea colesterolului LDL.

3. Fă mișcare în mod regulat. Activitatea fizică susține sănătatea cardiovasculară și poate contribui la îmbunătățirea profilului lipidic. Alege un nivel de efort potrivit condiției tale fizice.

4. Renunță la fumat. Fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul de boli cardiovasculare. Renunțarea la acest obicei reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pentru protejarea inimii.

5. Nu amâna tratamentul atunci când este necesar. Schimbările alimentare și obiceiurile sănătoase sunt importante, dar nu sunt suficiente pentru toată lumea. În funcție de nivelul colesterolului și de riscul cardiovascular general, medicul poate recomanda și medicamente, inclusiv statine.

Citește și Noaptea distruge inima ta? Descoperă cele 4 greșeli fatale dezvăluite de un expert

Când nu mai sunt suficiente dieta și schimbările de stil de viață

Un aspect important este că valorile colesterolului sunt influențate nu doar de alimentație, ci și de genetică, vârstă și anumite afecțiuni.

Unele persoane pot avea nevoie de tratament medicamentos chiar dacă mănâncă echilibrat, fac mișcare și nu fumează. În cazul lor, renunțarea la medicamente în favoarea unor remedii alimentare poate lăsa riscul cardiovascular insuficient controlat.

„Nu există un singur aliment, supliment sau o singură schimbare a stilului de viață care să garanteze protecția împotriva bolilor de inimă. Cea mai eficientă abordare este să îți înțelegi propriul risc, să faci schimbări sustenabile și să ceri sfatul medicului atunci când este necesar. Dacă ai colesterolul mărit, nu presupune că îmbunătățirea alimentației va fi întotdeauna suficientă – deciziile privind tratamentul trebuie să se bazeze pe riscul tău cardiovascular general.”

De ce este important să îți verifici colesterolul acum

Persoanele care nu și-au verificat colesterolul recent sau care nu înțeleg rezultatele analizelor ar trebui să discute cu medicul de familie despre efectuarea unui profil lipidic și evaluarea riscului cardiovascular.

Prevenția înseamnă identificarea factorilor de risc înainte ca aceștia să contribuie la apariția unor probleme grave. Un rezultat nefavorabil nu înseamnă automat că vei dezvolta o boală de inimă, dar poate reprezenta un semnal că sunt necesare măsuri suplimentare.

„Prevenția înseamnă identificarea riscurilor înainte ca acestea să se transforme în probleme grave. Nu trebuie să aștepți până când te simți rău pentru a începe să iei în serios sănătatea inimii.”

Citește și Cardiologii avertizează pe oamenii cu hipertensiune arterială să nu mai facă acest lucru