Bolojan l-a egalat pe Cîțu. 281 de voturi din Parlament l-au trimis acasă. Trei din cei patru prim-vicepreședinți PNL vor să continuie guvernarea

Ilie Bolojan a fost demis, ieri, de Parlamentul României, din funcția de prim-ministru prin cea de-a șaptea moțiune de cenzură care a reușit să treacă la vot, din 1990 până în prezent. Iar coincidența face ca numărul de voturi exprimate pentru trimiterea acasă a premierului destituit să fie identic cu cel prin care un alt lider PNL, Florin Cîțu, a fost demis de Parlament în anul 2021.

Cea mai semnată moțiune de cenzură din istoria post-decembristă a parlamentarismului românesc, care a adunat 254 de semnături, a fost validată, ieri, de alți 27 de senatori și deputați care, inițial, nu au susținut acest demers. Deși PNL a reconfirmat, imediat după moțiune, că nu va mai face alianță cu PSD și că PSD ar trebui să-și asume, alături de AUR, responsabilitatea guvernării, rezolvarea acestei situații se află la Palatul Cotroceni. Asta, și în condițiile în care trei din patru prim-vicepreședinți ai PNL, Adrian Veștea, Cătălin Predoiu și Nicoleta Pauliuc, au opinat pentru rămânerea partidului la guvernare, într-o alianță pro-europeană, și la negocieri inclusiv cu PSD. Singurul prim-vicepreședinte care exclude total o astfel de variantă este Ciprian Ciucu. Nicușor Dan a dat asigurări, aseară, că, într-un „termen rezonabil”, România va avea un nou guvern pro-occidental și că exclude organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

in totalul celor 464 de parlamentari existenți, au fost, ieri, prezenți, la ședința Plenului Reunit al celor două Camere 431 de senatori și deputați. Dintre aceștia, doar 288 de aleși și-au exprimat votul secret cu bile, restul de 176 de parlamentari optând fie să nu voteze, fie să absenteze.

În urma numărării voturilor, s-a constatat că 281 de senatori și deputați au optat pentru adoptarea moțiunii de cenzură, patru voturi au fost împotriva demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar alte trei voturi au fost anulate.

Senatorul USR Cristian Ghinea susține că s-a votat inclusiv cu… mărgele. Într-o postare pe contul său de socializare, Ghinea a scris: 281 voturi valabile pentru moțiune. 3 contra. Și două mărgele negre. Serios, tocmai am numărat bilele democrației suveraniste, ca membru în Biroul Permanent. 

Doi parlamentari au luat bilele acasă și au băgat două mărgele. Practic s-au prefăcut că votează pentru colegii care filmau. Mărgelele au fost anulate”.

Liderul UDMR și ex-secretarul general PNL au absentat 

Mai multe detalii ale modului în care a avut loc, ieri, votul în Parlament la această moțiune de cenzură și ce modificări ale opțiunilor parlamentarilor s-au întâmplat față de săptămâna trecută. Primul detaliu care iese în evidență este că, deși au fost 254 de semnături, moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi. Acest număr de voturi este cel mai mare înregistrat în istoria moțiunilor de cenzură din România, egalând „recordul” lui Florin Cîțu, în octombrie 2021, când s-au înregistrat tot 281 voturi pentru adoptarea moțiunii și niciun vot împotrivă.

Al doilea detaliu constă în faptul că, pe lângă parlamentari ai fostului arc guvernamental, de la PNL, USR și UDMR, au existat și alți parlamentari, printre care și semnatari ai moțiunii de cenzură, care au ales fie să absenteze de la vot, fie să facă act de prezență fără a-și exercita votul. Printre cei care au ales să nu voteze se numără senatorul PACE Ștefan Borțun și ex-senatoarea PSD Silvia Stoiciu, menționată în lista parlamentarilor din Senat ca făcând parte din grupul parlamentar al neafiliaților. O absență notabilă de la ședința de ieri este cea a senatorului PNL Sorin Cîmpeanu, ex-ministru al Educației.

La Camera Deputaților, pe lista celor care au fost prezenți, dar nu au votat, îi regăsim pe deputata neafiliată (ex-POT) Dumitrița Albu, pe deputatul ex-PSD de Buzău (trecut la PNL) Petre Emanoil Neagu, dar și pe deputatul PSD, transferat de la SOS România, Alexandrin Moiseev.

Tot la Camera Deputaților s-a constatat absența de la lucrări a deputatului liberal Lucian Bode, fost secretar general al Partidului Național Liberal, dar și a liderului UDMR, Kelemen Hunor, co-președinte al defunctei coaliții de guvernare. Nu a fost prezent în sală nici deputatul USR Allen Coliban, ex-primar al Brașovului, dar nici celebrul deputat al Grupului Minorităților Naționale Silviu Vexler. Iar de la vot a lipsit și deputatul POT Andrei Csillag.

Minoritățile au votat, chiar dacă fac parte din Coaliție

O altă surpriză care a făcut diferența, ieri, la vot a fost faptul că Grupul Minorităților Naționale, aflat în Coaliția de guvernare cu cei de la PNL, USR și UDMR, după plecarea PSD de la Palatul Victoria, a luat decizia să lase „frâu” liber fiecărui membru al grupului să voteze conform propriei conștiințe. Din cei 17 parlamentari existenți, a ales să nu voteze doar Ovidiu Ganț, iar Silviu Vexler și Nicolae Petrețchi au absentat. Restul de 14 parlamentari și-au exprimat dreptul la vot.

Pentru adoptarea moțiunii de cenzură de ieri era nevoie de voturile a 233 de senatori și deputați. La finalul zilei, au fost obținute cu 27 de voturi mai multe.

Oficial, PNL nu mai vrea cu PSD. În culise, „greii” partidului vor să continue guvernarea 

La ora închiderii ediției, conducerea PNL se afla într-o ședință extraordinară a Biroului Politic Național, pentru a stabili pașii de urmat după demiterea de către Parlament a Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit unor surse politice, imediat după începerea ședinței BPN, s-a votat, din nou, ca PNL să nu mai participe la guvernare alături de PSD. Propunerea a fost adoptată cu 33 de voturi și 10 abțineri. Ilie Bolojan a propus ca strategia partidului să meargă pe două variante: trecerea în Opoziție, sau formarea unui guvern minoritar. 

Cu toate acestea, indiferent de ce decizie urmează să ia cei de la PNL la „cald”, lucrurile se pot schimba fundamental în urma consultărilor care vor avea loc la Palatul Cotroceni, cu președintele României, Nicușor Dan. Reamintim că PNL a mai adoptat, în trecut, decizii prin care excludeau orice alianță cu PSD, decizii care însă au fost încălcate aproape imediat. 

Spre exemplu, Decizia nr. 23 din 2020  a fost adoptată de Biroul Politic Național al PNL în data de 30 septembrie 2020, chiar după ce s-au consumat alegerile locale din pandemie și se intrase în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Această decizie, semnată de fostul președinte al partidului Ludovic Orban și de fostul secretar general Robert Sighiartău, cuprindea două dispoziții. Prima, conform căreia „se interzice orice alianță cu PSD”, iar a doua stipula că „în localitățile unde PNL nu are majoritate, se pot încheia alianțe cu PMP, USR-PLUS, UDMR și alte partide anti-PSD”. Lucrurile s-au repetat pe 3 noiembrie 2023, când, din nou, Biroul Permanent Național al PNL a adoptat o decizie, cu unanimitate de voturi, conform căreia „în anul electoral 2024 nu va face alianță cu PSD. PNL va merge pe liste proprii în alegeri. Vom urma propriul drum și ne vom prezenta independent la scrutinurile din 2024”.

Ei bine, valoarea acestor documente a putut fi testată la alegerile europarlamentare și locale din data de 9 iunie 2024. Pentru Parlamentul European, PSD și PNL au candidat pe listă comună, obținând peste 50% din voturi. Iar la alegerile locale, în numeroase circumscripții, inclusiv la sectoarele din București, au avut candidați comuni.

Doar Ciucu rămâne consecvent

În PNL, trei din cei patru prim-vicepreședinți opinează pentru rămânerea partidului la guvernare într-o viitoare coaliție. Doar unul singur s-a exprimat pentru un guvern care să fie condus în continuare de Ilie Bolojan și exclude o reconciliere cu PSD.

Prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea arată însă că partidul trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene și să găsească soluții pentru continuarea guvernării. „După moțiunea de astăzi, consider că PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene și să identifice soluții pentru a continua guvernarea. Și spun acest lucru mai ales în numele aleșilor locali liberali – primari, președinți de consilii județene, consilieri – care duc, zi de zi, administrația acestei țări mai aproape de oameni”, a susținut Veștea.

La rândul său, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a lăsat să se înțeleagă că ar opta pentru intrarea la guvernare alături de PSD. „Nu trebuie să abandonăm guvernarea, PNL a construit parteneriate strategice. PNL nu trebuie să fie absent de la masa deciziilor, fiindcă lăsăm un spațiu strategic pentru AUR. Partidul trebuie să aleagă între o supărare de moment și o politică responsabilă în interesul țării”, a declarat acesta, imediat după ce moțiunea de cenzură a fost adoptată.

Nu în ultimul rând, și al patrulea prim-vicepreședinte PNL, Nicoleta Pauliuc, a precizat că partidul trebuie să rămână la guvernare. „Îl respect pe Ilie Bolojan pentru întreaga sa carieră și pentru lucrurile îndrăznețe pe care și le-a asumat ca premier. Și mi-aș dori ca, în acest punct de cotitură, PNL să nu confunde demnitatea cu încăpățânarea, și consecvența cu rigiditatea. (…) Cred în PNL. Am rezistat la furtuni mai grele. Vom rezista și acum – dar de la masa la care se decide direcția României, nu din sala în care se comentează deciziile altora”, a transmis Pauliuc.

Cheia deblocării situației se află la Nicușor Dan. Alegerile anticipate, excluse

Tot la închiderea ediției, președintele României, Nicușor Dan, a susținut o declarație de presă în care a arătat că moțiunea de cenzură reprezintă „o decizie democratică a Parlamentului”. Șeful statului a îndemnat la calm și a dat asigurări că „România este un stat stabil, unde instituțiile statului funcționează, iar România are deja o cale pe care o urmează”.

„Rămânem pe direcția pro-occidentală, pe calea aderării la OCDE, pe execuția bugetară pe anul 2026, precum și pe programele SAFE și PNRR”, a adăugat Nicușor Dan.

Conform președintelui, în zilele următoare vor începe negocierile pentru formarea unui nou guvern. Mai întâi, vor avea loc consultări informale, după care, odată ce se vor cristaliza soluții, vor avea loc și consultări oficiale, prevăzute de Constituție. 

„Înțeleg așteptările românilor. Vor avea un nou guvern într-un termen rezonabil. Exclud alegeri parlamentare anticipate”, a afirmat, ferm, Nicușor Dan. „Vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm, vom trece prin asta”, a conchis președintele României.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹