Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? Explozia dronei a deschis cutia Pandorei

În timp ce România se pregătește să devină unul dintre cei mai importanți producători de gaze din Uniunea Europeană prin proiectul Neptun Deep, Dumitru Chisăliță, președintele AEI, avertizează că nu există o instituție unică responsabilă pentru protecția platformelor offshore și coordonarea răspunsului în cazul unui atac, sabotaj sau incident major.

În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic indirect printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora.

Principalii actori pe care i-am identificat după atribuțiile prezentate public sunt:

• Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces.
• Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate.
• Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime.
• Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene.
• Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate.
• Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor.
• Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației,

 respectiv ”cineva” (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și ”alt cineva” (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus.

Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României.

• Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident?
• Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică?
• Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze?

Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm.

Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României.

În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.

Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național.

Dacă mâine ar avea loc:

• un atac cu drone maritime;
• un sabotaj asupra conductelor submarine;
• un atac asupra platformelor de producție;
• o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice;
• un blackout.

răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități.

Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului.

De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului  României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului.