Creierul rămâne activ și sub anestezie generală
Cercetarea, realizată pe șapte pacienți supuși unor intervenții chirurgicale pentru epilepsie de o echipă de la Baylor College of Medicine din Statele Unite, arată că anumite structuri profunde ale creierului rămân active chiar și în stare de inconștiență indusă prin medicamente.
Neuronii reacționează la stimuli sonori și lingvistici
Pentru a observa activitatea cerebrală, cercetătorii au folosit microelectrozi de tip neuropixel, capabili să înregistreze semnalele individuale ale neuronilor. Electrozii au fost implantați în hipocamp, o regiune esențială pentru memorie și învățare.
Rezultatele au indicat că sute de neuroni au răspuns la stimuli sonori și lingvistici, inclusiv în condițiile în care pacienții erau complet sedați cu propofol.
„Creierul este mult mai activ și mai capabil în timpul inconștienței decât credeam”, a explicat neurochirurgul Sameer Sheth. Acesta susține că, deși pacienții nu sunt conștienți, creierul continuă să „analizeze lumea din jur”.
Într-un prim experiment, pacienții au ascultat serii de tonuri repetitive, întrerupte de sunete diferite. Activitatea neuronală a arătat că hipocampul putea diferenția aceste semnale și chiar îmbunătăți recunoașterea lor în timp.
Într-o a doua etapă, cercetătorii au redat materiale audio mai complexe, inclusiv pasaje din podcasturi și clipuri educaționale. În mod surprinzător, creierul a afișat semne de procesare a limbajului în timp real.
Neuronii păreau să distingă părți de vorbire și să anticipeze cuvintele următoare din propoziții — un mecanism similar, spun autorii, cu „codarea predictivă” întâlnită în modelele de inteligență artificială.
„Acest tip de procesare este asociat, în mod normal, cu starea de veghe și atenție, dar îl vedem și în stare inconștientă”, a explicat neurochirurgul Benjamin Hayden.
Ce înseamnă „conștient”?
Descoperirile pun sub semnul întrebării granița dintre conștiență și inconștiență. Deși pacienții nu aveau experiență conștientă a stimulilor, creierul lor continua să proceseze informații complexe.
Totuși, autorii atrag atenția că studiul este limitat: au fost incluși doar șapte pacienți și toți au fost sedați cu același tip de anestezic, propofol. Nu este clar dacă aceleași rezultate s-ar obține cu alte substanțe sau în alte stări, precum somnul sau coma.
Posibile implicații medicale
Deși cercetarea este încă la început, oamenii de știință spun că ar putea deschide noi direcții în medicină. Printre acestea se numără dezvoltarea unor tehnologii care să folosească procesarea auditivă reziduală pentru recuperare neurologică sau chiar pentru proteze de vorbire destinate pacienților cu leziuni cerebrale.
„Am putea folosi aceste semnale pentru a reconstrui funcții pierdute ale creierului?”, a sugerat cercetătoarea Vigi Katlowitz.
Deocamdată, concluzia studiului este una prudentă: chiar și atunci când omul este complet anesteziat, creierul său rămâne, într-o anumită măsură, conectat la lume, potrivit sciencealert.com.
