Digitalizare în educație: Actele de studii pot fi descărcate direct pe smartphone

Pachetul cuprinde șase propuneri legislative și urmărește două obiective principale: ca diplomele și calificările profesionale să poată fi recunoscute mai rapid atunci când un cetățean se mută într-un alt stat UE și ca drepturile sale sociale să îl „urmeze” indiferent de țara în care lucrează. În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane sunt lucrători mobili în interiorul Uniunii Europene.

„Oriunde alegi să mergi, competențele tale merg cu tine, sunt înțelese, recunoscute și valorizate”, a explicat Roxana Mînzatu, prezentând principiul care stă la baza pachetului.

Diplomele și calificările, mutate în format digital

Una dintre cele mai importante schimbări pentru cetățenii români ar urma să fie digitalizarea calificărilor profesionale și educaționale.

Potrivit propunerii prezentate de Comisie, statele membre ar urma să transforme în credențiale digitale calificările obținute de cetățeni, de la învățământul secundar și profesional până la studiile universitare și doctorale.

Documentele ar urma să fie disponibile într-o infrastructură europeană securizată și să poată fi accesate inclusiv prin telefon.

Citește și: Cum afli online când te poți pensiona: Casa de Pensii a lansat o platformă complet nouă

Pentru un român care dorește, de exemplu, să lucreze în Germania, Franța, Italia sau Spania, procedura ar trebui să devină considerabil mai simplă.

Comisia propune o interfață unică la nivel european, disponibilă în limbile oficiale ale UE, prin care o persoană să poată verifica cerințele pentru profesia sa și să depună documentele în propria limbă.

Traducerea ar urma să fie realizată automat, iar solicitantul nu ar mai trebui să treacă succesiv pe la diferite instituții pentru a afla ce documente trebuie depuse și în ce formă.

„Nu mai trebuie să bați la ușile instituțiilor din statele membre și să pierzi mult timp pentru a înțelege cum se face, cât durează sau ce documente sunt necesare”, a explicat Mînzatu.

Sistemul ar urma să fie important inclusiv pentru românii care au studiat în țară, dar își găsesc un loc de muncă într-un alt stat membru: documentele vor putea fi încărcate în română, iar platforma europeană va realiza automat traducerea necesară procesului de recunoaștere.

Fizioterapeuții intră pe lista profesiilor cu recunoaștere automată

Comisia vrea să extindă și lista profesiilor pentru care calificările pot fi recunoscute automat între statele membre.

În prezent, în Uniunea Europeană există aproximativ 5.700 de profesii reglementate, însă numai un număr foarte redus beneficiază de un sistem de recunoaștere automată.

Roxana Mînzatu a anunțat că profesia de fizioterapeut este adăugată pe această listă.

Comisia începe, în același timp, pregătirea pentru alte zece profesii unde există deficit de personal și unde programele de formare sunt suficient de apropiate între statele membre pentru ca recunoașterea automată să poată deveni posibilă.

Printre exemplele oferite de Mînzatu se numără inginerii civili, tehnicienii biomedicali, arhitecții peisagiști și electricienii. Pentru aceste profesii, însă, procesul nu este imediat: Comisia estimează că pregătirea mecanismului poate dura unul sau doi ani.

Pentru România, schimbarea ar putea avea efect în ambele direcții: românii calificați ar putea intra mai repede pe piața muncii din alte state membre, iar companiile românești ar putea recruta mai ușor profesioniști formați în alte țări UE.

„Pașaport” social pe telefon pentru cei care lucrează în altă țară
A doua componentă importantă a pachetului privește drepturile sociale ale lucrătorilor mobili.

Comisia propune crearea unui pașaport digital de securitate socială, care să permită verificarea în timp real a documentelor unui angajat atunci când acesta lucrează într-un alt stat membru.

Documentele necesare pentru lucrătorii detașați, care în prezent presupun formulare și proceduri administrative greu de verificat între state, ar urma să fie disponibile în format digital și verificabil.

Treptat, în sistem ar urma să fie incluse și informații legate de asigurarea de sănătate, șomaj, pensie sau indemnizații de boală.

Pentru sutele de mii de români care muncesc în alte state membre, un asemenea mecanism ar putea reduce problemele generate de documentele pe hârtie și de verificarea drepturilor sociale între administrații diferite.

Autoritatea Europeană a Muncii ar primi puteri mai mari

Pachetul prezentat de Mînzatu prevede și întărirea Autorității Europene a Muncii.

Instituția ar urma să poată iniția mai ușor inspecții transfrontaliere și să utilizeze date pentru identificarea situațiilor cu risc ridicat de exploatare, abuz sau dumping social.

Un element nou este că Autoritatea ar urma să poată interveni și în cazurile în care la locul de muncă se află cetățeni din afara UE, nu doar cetățeni europeni.

Întrebată în timpul conferinței despre abuzurile produse prin lanțurile foarte lungi de subcontractare, Mînzatu a recunoscut că acestea reprezintă o problemă reală în anumite sectoare și a indicat răspunderea juridică drept unul dintre instrumentele importante analizate de Comisie.

„Cine este răspunzător pentru ceea ce i se întâmplă lucrătorului?”, a spus Mînzatu, precizând că Executivul european discută în prezent cu partenerii sociali și intenționează să prezinte o propunere până la sfârșitul anului.

Mînzatu: Mobilitatea există, problema este ca oamenii să nu lucreze sub nivelul calificării lor

Vicepreședinta Comisiei a insistat că noul pachet nu urmărește să determine oamenii să plece din țările lor, ci să elimine situațiile în care un cetățean ajunge să lucreze într-un post mult sub calificarea pe care o are doar pentru că diploma sa este greu de recunoscut.

„Mobilitatea este reală, se întâmplă din motive diferite. Oamenii aleg să se mute sau să se întoarcă din motive diferite. Trebuie să ne asigurăm că efortul pe care l-au depus pentru a studia o anumită profesie poate fi valorificat într-un loc de muncă ce reflectă calificarea lor”, a spus Mînzatu.

Ea a arătat că o piață unică funcțională presupune nu doar libera circulație a angajaților, ci și respectarea calificărilor și a drepturilor sociale ale acestora.

Comisia estimează că problema este deosebit de mare în cazul lucrătorilor veniți din afara UE: în 2023, aproximativ 40% dintre angajații cu studii superioare proveniți din afara Uniunii lucrau în poziții sub nivelul calificării lor, față de aproximativ 20% în cazul cetățenilor UE.

Noile măsuri prezentate de Comisie trebuie acum să parcurgă procedurile legislative europene, iar o parte dintre instrumentele digitale vor necesita timp pentru a fi construite și conectate la sistemele naționale ale statelor membre.

(sursa: Mediafax)