Doar 3 oameni din lume nu au nevoie de pașaport ca să călătorească — motivul e uluitor de simplu

Regele Marii Britanii, o excepție scrisă chiar în pașaportul altora

Regele Charles al III-lea nu deține un pașaport. Explicația nu ține de vreun privilegiu regal special, ci de logica administrativă a documentului britanic în sine. Fiecare pașaport din Regatul Unit este emis în numele monarhului aflat pe tron, iar pe coperta interioară apare o cerere formală din partea „Secretarului de Stat al Majestății Sale Britanice”, prin care se solicită ca purtătorul actului să poată „trece liber, fără piedici sau opreliști”. Cum regele este chiar autoritatea în numele căreia se eliberează documentul, ar fi practic absurd să i se ceară să-și semneze singur o astfel de învoire, anunță Flight.com.

Nu este o regulă inventată pentru actualul suveran. Nici regina Elisabeta a II-a nu a avut vreodată pașaport, deși a vizitat peste 100 de țări în cei 70 de ani de domnie.

Există totuși două nuanțe importante. Excepția se aplică strict monarhului aflat pe tron: regina consoartă Camilla, Prințul și Prințesa de Wales și restul familiei regale au nevoie de pașapoarte, chiar dacă ale lor sunt diplomatice. Iar aceeași logică se extinde și la permisul de conducere — tehnic, nici de acesta regele nu are nevoie, din moment ce și el este eliberat în numele Coroanei. În practică, deplasările regale sunt anunțate oficial țărilor gazdă, iar Casa Regală se ocupă din culise de toate formalitățile diplomatice.

Citește și Schimbare majoră pentru români: ETA devine obligatorie la intrarea în Marea Britanie. Ce trebuie să faci înainte de plecare

Împăratul și Împărăteasa Japoniei, aceeași scutire în Asia

Situația se repetă la celălalt capăt al globului. Printr-o directivă a Ministerului japonez de Externe din 10 mai 1971, s-a stabilit oficial că nu ar fi potrivit ca împăratul să treacă prin procedurile obișnuite de pașaport și control la frontieră, ca un cetățean oarecare. Fiind șeful statului, el este considerat deasupra acestui proces administrativ.

Când actualul împărat Naruhito vizitează o altă țară, guvernul de la Tokyo notifică din timp statul gazdă, iar la sosire este prezentat un document ministerial în locul pașaportului clasic. Aceeași directivă din 1971 se aplică și împărătesei Masako, care călătorește internațional bazându-se pe aceeași coordonare guvernamentală, nu pe un act personal. Ca și în cazul britanic, excepția rămâne strict limitată la cuplul imperial: prințul moștenitor și restul familiei imperiale japoneze au în continuare nevoie de pașapoarte diplomatice.

De ce doar ei trei?

Numitorul comun nu este statutul de celebritate, ci suveranitatea. Un pașaport este, în esență, o cerere pe care un stat o adresează altor state, formulată în numele șefului statului sau al autorității emitente. Când chiar tu ești acea autoritate, documentul devine redundant din punct de vedere logic. De aceea excepția se aplică strict monarhilor aflați pe tron și șefilor de stat vizați de aceste cadre legale specifice, nu premierilor, președinților de republică sau altor membri ai familiilor regale.

Citește și Clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume în 2026: SUA pierde teren, iar un stat asiatic domină lumea